Lăsând la o parte orice griji legate de etică, fie că realizăm sau nu, minţitul la scară largă este ceva ce facem în mod regulat.
Dar ce se întâmplă în creierul nostru când dezamăgim pe cineva? Şi, mai ales, cum ne dăm seama dacă cineva ne minte în faţă?
Ce se întâmplă în creierul uman atunci când minţim?
1 – Lobul frontal este activat, iar asta determină inhibarea adevărului.
2 – Sistemul limbic este activat – acesta este implicat în creşterea anxietăţii provocate de dezamăgire.
3 – Lobul temporal este asociat cu codarea memoriei şi regăsirea. Acesta este implicat în verificarea dacă imaginea mentală este corectă.
4 – Când cineva spune adevărul, se întâmplă un proces cognitiv alternativ – Mai puţine zone ale creierului sunt active în sistemul frontal şi cel limbic, pentru că nu inhibă adevărul şi nu devin anxioşi.
Citeşte şi: 11 lucruri pe care nimeni nu le ştie despre TITANIC
Studiile au arătat că mincinoşii compulsivi au până la 26% mai multă materie albă în cortexul prefrontal, aşa că le este mai uşor să facă conexiuni între gândurile care nu sunt conectate în realitate.
Un detector de minciuni (poligraf) măsoară activitatea din sistemul limbic – anxietatea simţită de subiect.
Un detector de minciuni poate, aşadar, să fie păcălit dacă un subiect este neobişnuit de calm sau anxios în timpul testului. Un detector de minciuni are o acurateţe între 50% şi 90% în timpul folosirii.
Mişcarea ochilor şi minciuna
Mişcarea ochilor unei persoane îţi poate spune ce parte a creierul este accesată. Poţi încerca să spui dacă cineva inventează informaţii sau dacă îşi aminteşte natural ceea ce s-a întâmplat, doar dacă te uiţi la privirea sa.
Citeşte şi: Se lansează primul smartphone marca Pepsi
Dacă se uită în stânga sus – încearcă să te mintă.
Dacă se uită în stânga – indică sunete auditive inventate.
Dacă se uită în stânga jos – indică simţuri, miros sau gust.
Dacă se uită în dreapta sus – îşi aminteşte vizual lucrurile.
Dacă se uită în dreapta – îşi aduce aminte sunete.
Dacă se uită în dreapta jos – are un dialog intern.
Acesta este doar un model comun, dar nu este aplicabil neapărat la toate persoanele. Înainte să te bazezi pe aceste tehnici, fă câteva cercetări pentru a vedea în ce direcţie privesc persoanele când mint, respectiv când îşi aduc aminte un lucru.
Doza zilnică de minciuni
Majoritatea persoanelor mint o dată sau de două ori pe zi – aproape la fel de des câte gustări îşi iau de la frigider sau se spală pe dinţi.
Femeile şi bărbaţii mint în mod egal. O cincime dintre experienţele sociale mai lungi de 10 minute implică cel puţin o minciună.
Citeşte şi: Nexus 5X: Data de expediere a fost confirmată
Pe durata unei săptămâni, oamenii mint cel puţin 30% dintre persoanele cu care au interacţionat direct.
Studenţii de facultate îşi mint mamele în una din două conversaţii.
Cine minte?
» 65% dintre oameni cred că am devenit mai nesinceri în ultimii zece ani, în comparaţie cu 2% care cred că suntem mai sinceri.
» 15% dintre oameni recunosc că spun minciuni la locul de muncă cel puţin o dată pe lună, din care 59% nu se simt vinovaţi.
» 94% dintre persoane cred că politicienii sunt predispuşi să mintă la muncă, în comparaţie cu 92% pentru oamenii de afaceri, 91% pentru vedete, 77% pentru avocaţi, 27% pentru doctori.
