Popularitatea şi influenţa reţelelor sociale continuă să crească, cu viteza luminii, iar efectele, bune şi rele, pe care acestea le au asupra societăţii reale încep să fie din ce în ce mai evidente.
Un exemplu ar fi tragedia de la Maratonul din Boston, când milioane de oameni s-au implicat, pe reţelele sociale, în a da o mână de ajutor autorităţilor, iar autorităţile au folosit aceste reţele pentru a ţine publicul informat. De ce? Pentru că aproape oricine are acces la internet, are un cont pe o reţea de socializare. Cunosc persoane care, ani de zile, au fost adversarii oricărui gen de reţea socială, pentru ca, în final, să sfârşească prin a-şi face cont, pe Facebook, de exemplu, scufundându-se complet în realitatea digitală nou-descoperită.
De partea cealaltă a baricadei, criminalitatea a găsit în reţelele sociale un mediu nesperat de propice. Au fost create campanii de caritate false, la câteva minute după explozia din Boston (folosim acelaşi exemplu), pretinzând donaţii, în numele victimelor care nici măcar nu fuseseră inventariate. Videoclipuri, site-uri, domenii asociate cu explozia au împânzit netul, în câteva ore de la eveniment.
Însă, cel mai celebru caz de hack pe o reţea de socializare a fost postarea pusă în numele Associated Press pe Twitter, „post” care pretindea că Obama a fost rănit, în urma unui atentat cu bombă, în fata Casei Albe, provocând o cădere imediată a pieţei de capital.
Căderea a fost recuperată în câteva minute, dar reacţia imediată, la ştirea respectivă, ilustreaza perfect impactul reţelelor de socializare asupra vieţii noastre de zi cu zi şi faptul că un singur fals incident, propagat în mediul de socializare, poate avea efecte severe, imediate.
Reţelele de socializare au schimbat modul în care comunicăm, chiar la nivel local, modul în care ne conducem afacerile, modul în care ne informăm, modul în care decidem cumpărarea unui produs sau altul, modul în care ne formăm o opinie politică, modul în care votăm.
Trebuie să recunoaştem că această schimbare vine cu riscurile de rigoare, unele vizibile, deci evitabile, altele invizibile, cu repercusiuni în evoluţia noastră, socială, viitoare.
În primul rând, să ne amintim de o veche zicală: De ce sunt jefuite bancile? Pentru că acolo se afla banii.
De ce sunt site-urile de socializare atractive pentru excroci? Pentru că aici se află informaţia de care au nevoie, pot afla lucruri despre o persoană sau o afacere, pe care altfel nu le-ar afla; milioane de useri care share-uiesc foarte multă informaţie, reprezintă o mană cerească pentru un rău-voitor.
În al doilea rând, distribuim non-stop orice, cu oricine, dăm accept invitaţiilor unor persoane pe care nu le cunoaştem, chiar atunci când avem nevoie de membri la Mafia Wars sau Farmville.
Cu cât postăm mai multă informaţie, cu atât se măresc şansele unui hacker în a ne afla parola. Cu cât deschidem mai multe imagini, pentru a putea da like, cu atât mărim riscul infectării sistemului pe care lucrăm. De aici până la clasicul phishing, nu mai este decât un pas.
În al treilea rând, serverele de trafic ale reţelelor de socializare sunt mediile perfecte de infectare cu viruşi, tip malware. Raportul de securitate pe internet, pe anul 2013, al Symantec afirma că 43% din atacurile folosite în reţelele de socializare sunt de tip malware. Aceeaşi tehnologie, care iţi cere participarea la un eveniment, unde dai accept şi date personale, adica interactionezi de buna voie, iţi poate fura parolele din calculator sau iţi poate închide, efectiv, calculatorul sau întreaga reţea în care lucrezi.
Una din metodele cele mai simple, de a te face să dai clic pe un link, este folosirea unor linkuri prescurtate (care nu mai au nici o legatură cu link-ul original) ale unor site-uri cunoscute. Linkurile prescurtate pot fi accesate numai dacă sursa care furnizează linkul este de încredere, sau a mai fost accesată (site-urile de ştiri/agenţii, etc.).
Cum ne putem apăra de aceste riscuri?
Cea mai simplă metodă este de a folosi parole puternice şi diferite, de la un cont la altul. Atenţie! Orice parolă, sub 14 caractere, care conţine doar caractere normale, poate fi spartă! Există softuri care pot fi cumparate şi care fac acest lucru.
Mare atenţie şi la ce distribuiţi si cu cui. La privacy settings, în Facebook, ar fi bine dacă aţi restricţiona accesul prietenilor prietenilor (friends of friends), pe care îi aveţi.
Aceştia sunt useri cu care nu aveţi legatură directa, deci nu are niciun rost ca ei să poată vizualiza profilul şi posturile voastre. Adăugaţi o a doua adresă de email, la contul de Facebook, pentru că în cazul în care pierdeţi parola unuia din conturi, aveţi o a doua adresă de email, ca back-up pentru logare. În sens contrar, urmeaza un lung dialog pe email cu cei de la customer support pentru a-i convinge ca voi sunteti posesorii contului de Facebook.
Atentie la protecţia efectivă a sistemului pe care lucraţi! Un antivirus nu strică, firewall-ul sus şi actualizările făcute la zi.
Nu spunem că este soluţia perfectă de apărare împotriva rău-voitorilor, dar, în mod sigur, vor scădea şansele de a avea incidente neplăcute. Fiti vigilenti! Lumea se schimbă sub ochii vostri.
