Google a integrat în sistemul de operare Android 7.1.1 Nougat un buton numit „Panic Behaviour” sau „Panic Detection”, menit să răspundă la dorinţele utilizatorilor înainte ca aceştia să ştie care sunt respectivele dorinţe.
Funcţia de panică este bine ascunsă în Android Nougat şi permite utilizatorilor să se sustragă apariției de pe ecran a aplicațiilor rău intenționate sau enervante, făcând ceea ce se întâmplă în mod natural: apăsând butonul back.
Dacă un utilizator apasă butonul back rapid, succesiv, de 4 ori, acesta va fi dus înapoi la ecranul home, de unde poate urma paşii necesari pentru a scăpa de aplicaţia ofensatoare. Din păcate, nu toate telefoanele cu Nougat au funcţia de panică activă.
Informaţia vine de la XDA Developers, o comunitate a programatorilor Android care sunt de regulă primii care găsesc funcţiile ascunse din Android. Mishal Rahman a aprofundat modul de detectare al panicii pentru a reuşi să explice care sunt beneficiile acestuia, ca de altfel şi limitările.
Ramah a examinat documentul „config.xml” din Android 7.1 Nougat şi a descoperit o variabilă cunoscută drept „config_backPanicBehavior.” Când este activă, aceasta măsoară cât de repede şi cât de frecvent apasă utilizatorii butonul „back”. Dacă îl apasă de 4 ori în mai puţin de 300 de milisecunde între fiecare apăsare, telefonul crede că utilizatorul încearcă cu disperare să iasă dintr-un ecran nedorit. Protocolul închide tot ce este activ şi trimite utilizatorul înapoi la ecranul home.
Beneficiile detectării panicii sunt evidente, în special pentru utilizatorii care au de-a face cu fluxuri adware fără sfârşit sau cu ransomware care blochează ecranul şi solicită o plată.
Dacă deţii un Google Pixel, un Nexus 5X au un Nexus 6P, probabil beneficiezi de butonul de panică de pe Android Nougat, dar dacă deţii un telefon cu Android 7.1.1 de la alt producător, faptul că funcţia este sau nu activă stă la latitudinea producătorului.
