Pentru cei care abia aud de The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire (2018), este vorba despre un film de groază american regizat de Corin Hardy. Acesta a fost filmat în mai multe locații din România. Printre care la Palatul Parlamentului, la Palatul Mogoșoaia, Castelul Corvinilor și Sighișoara. La Palatul Parlamentului a costat 5000 euro pe oră pentru a filma pe holurile și scările clădirii.
Filmul a debutat în 7 septembrie 2018. A fost pe primul loc în box office-ul românesc, cu cea mai bună lansare a unui horror din istorie. În America de Nord, încasările la debut au fost de 53,8 milioane de dolari. Au depășit toate cele 4 filme din franciza ”Conjuring” (pentru cei care n-au pierdut până acum niciun film de groază).
Experiența noastră la The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire (2018)
De când există Netflix, mai ieșim la filme în cinematografe doar pentru a mai petrece timp cu familia sau prietenii altundeva decât la o terasă.
V-am mai spus că nu-mi place să citesc nimic înainte despre filmele pe care le vizionez. Cel mult, vizionez un trailer, după care aștept să fiu luată prin surprindere.
Am mers la The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire (2018) la inițiativa surorii mele mai mari. Pasionată fiind de cărți și filme horror, polițiste și science fiction.
Nu pot să spun că mă simt confortabil cu emoția din timpul vizionării unui film de groază. Dar decât să trăiesc ceva banal și să mai și plătesc pentru asta, prefer să experimentez intens biletul de o oră și jumătate.
Cristi nu este fan horror în general. Cumva am fost 3 consumatori din categorii diferite, care am văzut filmul cu ochi diferiți. Așadar, în sală a fost ”diversitate”.
Distribuția The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire (2018)
Demián Bichir (am crezut că e român sau cel puțin jumătate român. Nu e. Este mexican și a jucat în telenovele și în alte câteva filme de la Hollywood). Personal, zic că e un actor destul de slab și că se putea investi ceva mai mult în preotul din film.
Taissa Farmiga, actriță din America, cu o experiență în lumea filmului de doar 7 ani. Care a intrat destul de bine în rolul personajului principal. De-a lungul anilor, aceasta a mai făcut parte din distribuția altor filme de groază, iar acest lucru se vede în filmul The Nun.
Jonas Bloquet sau ”francezul„ este un actor belgian tânăr, carismatic, cu o mimică a feței foarte bună. El joacă în filme de la vârsta de 16 ani și pare să se simtă confortabil în pielea personajului Maurice ”Frenchie” Theriault.
Rolul călugăriței demon este jucat de Bonnie Aarons. Pe care, trebuie să recunoaștem, fără să fim răutăcioși, că o ajută fața.
Alți actori care au jucat în film sunt:
Charlotte Hope, Ingrid Bisu, Jonny Coyne, Mark Steger, Sandra Teles, Manuela Ciucur (în sfârșit o româncă). De asemenea, Ani Sava, Jared Morgan, August Maturo, Claudio Charles Schneider (demonul) și Emma Appleton.
Vizionarea a avut loc la mall AFI Cotroceni. Într-o sală normală de cinema, deși am fi putut merge la IMAX 2D. Dar pentru că foamea era prea mare și nu ne-am încadrat în timp, am făcut un compromis.
Nu obișnuiesc să merg la film, în special la horror, cu stomacul gol. Știu, pot să mănânc pop corn sau nachos și să beau Coca-Cola sau Pepsi pe durata vizionării. Dar de la sperieturi oricum îmi provoc acid gastric și palpitații, așa că, de ce să risc mai mult?
Când am intrat în sala de cinema, inițial eram maxim 10 oameni. În următoarele 3 minute aproape că nu mai erau scaune libere. Au fost spectatori de toate vârstele, de la adolescenți teribiliști la adulți trecuți de prima tinerețe.
Imediat ajung și la film
Deși diversitatea e plăcută, am tras concluzia pe parcurs că filmele de groază nu sunt pentru oricine. Ar fi trebuit să știe asta mai ales tinerii care au comentat tot filmul, au râs, au aplaudat crispați și au stat pe telefoane. Recomandare! Urmăriți The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire (2018) undeva unde e puțină lume.
Contează foarte mult atmosfera și ambianța din sala de cinema. Dacă vrei să ai partea de cea mai bună experiență de vizionare și să înțelegi cu adevărat ceva dintr-un film.
În plus, cei care vând bilete copiilor la filme horror ar trebui să fie mai atenți. Să se gândească și la consumatorii trecuți de vârsta tinereții, care aleg să aloce 2 ore într-o zi tocmai să scape de copii.
Intru mai greu în detalii cu privire la filmul horror The Nun. Asta pentru că vreau să vă gândiți bine la ce oră și în ce sală, cu ce tip de public alegeți să mergeți să îl vizionați.
În cazul nostru, 30% din atenție a fost la audiență și doar 70% la film. Motiv pentru care cel mai probabil, la un moment dat, o să mai vizionez o dată filmul. Să fiu sigură că l-am înțeles complet și nu am pierdut nicio scenă importantă.
Am stat pe ultimul rând din sală. Destul de departe de ecran pentru a putea simți intensitatea acțiunii din filmul de groază. Aș recomanda celor care vor să meargă la The Nun să își cumpere locuri undeva pe la mijloc.
Să intru și în detalii
Mi-a fost destul de greu să iau în serios anumite scene din The Nun. Asta pentru că am recunoscut toate scenele filmate în România, dintre ele unele apărând inclusiv în filmarea noastră de la nuntă.
Astfel, în loc să trăiesc intensitate intrigii, a punctului culminant și al deznodământului, m-am amuzat. Și am așteptat să văd ce și unde s-a mai filmat în România.
Legat de frică, abia în scenele de la mănăstire din prima parte a filmului, am avut câteva tresăriri și bătăi de inimă. În rest, mi se părea totul light.
Sincer, parcă filmele de groază cu Chucky m-au zdruncinat mai tare.
Spoiler Alert: Nu așa scuipă românii când vor să îndepărteze duhurile rele. Vedeți voi în film despre ce este vorba. Zic asta doar pentru că autorul putea să documenteze ceva mai bine superstițiile noastre.
M-a debusolat un pic amestecul Vatican – România . Ca de altfel acel preot de la Vatican care vorbește perfect engleză. Călugărița în România care vorbește perfect engleză și un franțuz canadian care vorbește perfect engleza, toți la mine în țară, unde se petrece acțiunea. Băi, dar nimic în română, nimic!
Dacă tot au filmat la noi, în loc de franțuz eu aș fi ales un actor român foarte bun. Recunoscut internațional și apreciat de public. Ar fi fost o notă de autenticitate mai puternică și aducea și mitul horror de la mănăstire mai aproape de realitate. În plus, nu stricau niște săteni care să vorbească ceva, cât de puțin, în română.
Scenele de groază te sperie. Dar mai degrabă pentru că te aștepți să se întâmple ceva nou, dar nu știi exact ce și de unde o să vină.
În același timp, există unele amestecuri de povești și experiențe ale personajelor cărora s-ar putea inițial să nu le înțelegi rostul. Dar pe măsură ce filmul se apropie de final, acestea se limpezesc.
Chiar înainte de finalul filmului horror The Nun există o scenă la care clar toți dintre voi vă așteptați. Iar finalul este ușor banal pentru gusturile mele. Deși, pare să lase de înțeles că lucrurile nu se încheie aici.
Ce aș fi schimbat eu la The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire (2018)
Chiar dacă Mănăstirea Cârța, unde are loc acțiunea, este bântuită, asta nu înseamnă că nu trebuie să existe un pic mai multă curățenie și ordine în ea. Cel puțin în prima parte a filmului. Doar e plin de muieri acolo și am mai umblat și noi pe la mănăstiri.
Preotul ar trebui să fie ceva mai curajos și mai sigur pe el când se luptă cu forța malefică. Doar îl are pe Dumnezeu în spate.
Să lași acțiunea și responsabilitatea cea mai mare pe spatele unei femei (novice de altfel) e puțin cam forțat. Și ce-i drept nu prea multă lume rezonează cu o femeie slabă, care nici nu și-a primit binecuvântarea supremă să fie fecioara lui Iisus.
E ok să pui și un strop de atracție sexuală în toată povestea de groază. Dar să lași să se înțeleagă că o călugăriță ar putea păcătui și cu gândul și l-ar putea înșela pe Hristos nu prea se pupă cu ce ne spune religia și biserica.
Spoiler Alert: Țăranii români, indiferent de secol, nu și-au plâns rudele moarte la birtul din sat. M-au deranjat puțin scenele cu ”autenticitatea românească”, pentru că îmi par a fi documentate mai degrabă din povești, nu direct de la oameni. Acest lucru strică pe alocuri farmecul acțiunii.
Recomandări pe final
Mergeți să vedeți The Nun în timpul zilei. Știu, pare o nebunie ce spun, dar atunci tinerii sunt la școală sau la liceu și nu mai au timp să își manifesteze vocal și isteric frica în timpul filmului.
Așezați-vă, după cum am spus, în centrul sălii. Dacă vreți să vă bucurați de scenele cu adevărat de groază (doar pentru adrenalină ați ales acest film).
Nu documentați locațiile de filmare înainte. Decât dacă vreți să vedeți cât de multe scene vă sunt familiare și să vizionați filmul cu un spirit critic. Personal, îmi pare rău că am fost în toate până acum și lucrul acesta nu mi-a permis să fiu absorbită în poveste.
Încercați să mergeți la IMAX 2D. Asta pentru că într-o sală de cinema normală, mai ales dacă ești și foarte în spate, nu vei reuși să te sperii cu adevărat. Asta pentru că știi că orice ar fi, fantoma sau strigoiul nu te pot atinge.
Dacă potențialii însoțilori se tem să vizioneze filme de groază, mergeți singuri la film. Altfel, riscați să vă comenteze toată vizionarea sau să stea pe telefon pentru a-și distrage atenția, lucru că vă poate afecta și pe voi.
The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire (2018) este un film de nota 8 din 10 din punctul meu de vedere. Nu am plecat cu un sentiment de panică din sală, nici nu și-a lăsat vreo amprentă în mintea mea. Nu m-am temut de umbre când am ajuns acasă sau eram singură.
I-aș spune mai degrabă film horror light ca un Cola Zero. Nu te satisface pe deplin, dar știi că ai fost și tu la un film horror.
De altfel, e bine totuși că se mai aude și de bine despre România în lume. E drept, se mai putea lucra la superstiții și mituri, dar nu e rău nici așa.
