5G în România a fost promovat cu surle și trâmbițe, începând cu anul de grație 2018, cu mult înainte de instaurarea pandemiei. Despre 5G vorbeam încă din anul 2015, dar nu aveam nimic concret.
În România, rețeaua 5G a fost primită exact cum m-aș fi așteptat: cu entuziasm, pe de o parte, iar de cealaltă parte cu mult scepticism și teorii conspiraționiste. Într-o eră în care informația este la liber, iar viteza de depreciere a informației este mult mai mare decât avem noi capacitatea de a o asimila, alegerea informațiilor corecte este un proces extrem de dificil, iar pentru unii chiar imposibil. Nu puține sunt cazurile în care este mai simplu să te „pierzi” într-un scroll continuu pe TikTok sau Reels, decât să citești informații despre cum funcționează tehnologia 5G.
Dar pentru a reveni la subiectul nostru, adică tehnologia 5G în România, drumul este cam anevoios. În momentul de față, toți operatorii de telefonie mobilă oferă abonamente 5G. Majoritatea producătorilor au scos la vânzare dispozitive cu capacități 5G, cum de altfel, au apărut și dispozitivele 5G accesibile ca preț.
România nu duce lipsă de smartphone-uri 5G
realme 8 5G este ultimul smartphone 5G lansat recent. L-am testat și noi și despre acesta am scris o recenzie pe noobz.ro și am postat și un clip pe YouTube Noobz. Vorbim despre un dispozitiv cu baterie de 5000 mAh, camera foto de 48MP, display IPS LCD cu un vârf de luminozitate de 600 niți. Dar, poate cel mai important aspect, este capacitatea 5G, suportată de procesorul MediaTek MT6833 Dimensity 700 5G (7 nm). Acest tip de procesor poate atinge o viteză de descărcare de până la 600 Mbps. Deci, avem și dispozitive capabile, la prețuri accesibile.
Și compania realme a înființat șapte echipe de cercetare și dezvoltare 5G la nivel global în Asia de Sud-Est, India, Europa de Est, Europa de Vest, China, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină. Echipele de cercetare și dezvoltare lucrează îndeaproape cu operatorii locali. Pe piețele în care există rețele comerciale 5G, realme acordă smartphone-uri 5G împreună cu operatorii, lansează smartphone-uri 5G și contribuie la îmbunătățirea experienței utilizatorului 5G. Planul companiei realme este de a crește proporția de smartphone 5G la 70% față de actualul 40% în următorii doi ani.
5G în România: De ce nu avem rețea 5G pur-sânge?
Până acum, totul pare ok. Da și nu. Nu este totul ok, iar lucrurile sunt departe de a fi perfecte. Asta pentru că deși avem abonamente 5G și dispozitive 5G, nu avem rețea 5G. Nu una 100% cel puțin. Asta pentru că, în România, nu a avut loc licitația pentru frecvențele 5G nici până în ziua de astăzi. În momentul de față, rețeaua 5G este o rețea hibrid. Ce înseamnă acest lucru? Rețeaua atinge vitezele foarte mari de transfer de date, dar operează pe frecvențele 4G, adică frecvențe medii, nu înalte.
Omul inteligent își face iarna căruță și vara sanie, dar nu pune boii înaintea carului. Se pare că noi, românii, cam asta am făcut. De ce oare? Ce ne-ar fi putut aduce în acest punct? Speculațiile sunt multe, iar totul ne duce în zona politică și a grupurilor de interese. Dar noi suntem un site de tehnologie și nu vom merge în acea direcție. Vom încerca, în schimb, să vedem unde ne aflăm și unde putem merge de acum înainte.
România ar putea câștiga 720 milioane de euro sau nimic
Asta aflăm dacă citim un articol publicat pe Hotnews. Discuția despre organizarea licitației pentru frecvențele înalte se află în dezbatere încă din anul 2018 sau 2019. Dar niciodată nu s-a concretizat. Este ca și cum cineva amână acest lucru. Cine ar putea face asta? Și mai ales de ce?
Din articolul Hotnews, observăm că sunt enumerate patru „obstacole” care sunt în calea demarării licitației 5G în anul 2021. Ultimele trei nici nu sunt demne de a fi numite „obstacole”. Sunt mai mult aspecte tehnice, deloc principiale. Primul pe listă, în schimb, este motivul principal pentru care celelalte 3 nu sunt realizate. Citez: „- Adoptarea Proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G (așa numita Lege 5G – care transpune și Memorandumul 5G cu SUA);”.
Pentru cine nu este familiarizat ce presupune acest memorandum, puteți afla detalii din articolul Soarta telefonului tău Huawei – Partea a 7-a. Pe scurt, probabil că cineva nu dorește ca în România să se întâmple ce s-a întâmplat, într-un final, în Germania, Franța, Marea Britanie și multe alte țări de pe glob. Din păcate, inevitabilul se va întâmpla. De ce? Pentru că nu poți ține o țară întreagă în loc pentru a servi anumite interse economice ale unuia sau altuia, indiferent cum te numești.
5G în România: Când va înceta așteptarea?
În momentul de față, demararea licitației, după cum o spune chiar Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM, depinde de adoptarea celor două legi. Exact cum să spuneam. Celelalte „obstacole” nici nu mai sunt menționate. Referitor la situația 5G în România, concluzia mea ar fi că „rău mai este să fii prizonier în propria țară”. Și o spun într-un sens metaforic.
Mai mult, Romania este în situația în care va fi deschisă o procedură de infringement pentru că nu a transpus în legislație Codul Comunicațiilor. Desigur, nu doar România se află în această situație. Dar întrebarea este simplă: de ce nu ai armoniza legislația și de ce nu urmărești ca țara ta să câștige 720 de milioane de euro?
Momentan, de la ANCOM sunt scoase în față așa-zisele realizări, care nici măcar nu sunt ale instituției, ci se datorează 100% operatorilor. Eduard Lovin, un alt vicepreședintele ANCOM, a declarat că în România sunt instalate peste 750 de stații de bază 5G. Serviciile comerciale 5G sunt disponibile, astfel, în peste 30 de localități. Dar de ce ne mai miră? Oricum, ANCOM este acea instituție care, pe banii statului, a realizat o hartă a semnalului cu rol pur consultativ, cu ajutorul căreia nu puteai să faci nimic altceva decât să constați dacă ai sau nu semnal în zona în care locuiești. Și asta mă duce cu gândul la un alt articol în care avem de-a face cu organisme cu rol consultativ. Organisme al căror singur scop este remunerarea membrilor săi pentru că fac „nimic”.
România, trezește-te!
În final, pentru a pune punct acestui articol al cărui concluzie este că, din nou, pisica moartă este aruncată dintr-o curte în alta, aș spune că am încredere, în ciuda celor care au intenții rele, că legislația europeană ne va proteja și, vrând-nevrând, bătrânica va trece strada, chiar dacă nu dorește acest lucru.
