Specialiștii în psihologie denumesc acest fenomen „efectul aroganței masculine”, opus „umilinței feminine”. Deși psihologia cognitivă a demonstrat în repetate rânduri că bărbații și femeile au niveluri egale de inteligență măsurată, diferențele apar atunci când vine vorba de inteligența „auto-estimată”. Studiile arată că, spre deosebire de femei, bărbații au tendința de a-și supraestima inteligența. O cercetare recentă a încercat să exploreze factorii de personalitate care ar putea explica acest fenomen.
Există un consens în psihologia cognitivă că nu există diferențe semnificative între bărbați și femei în ceea ce privește inteligența generală. Diferențele de gen apar doar în anumite abilități cognitive specifice, cum ar fi sarcinile verbale, vizuale sau spațiale. Cu toate acestea, numeroase studii psihologice au arătat că bărbații își evaluează adesea IQ-ul peste nivelul real, indiferent de vârstă, etnie sau mediu cultural. În contrast, femeile tind să fie mult mai modeste în auto-evaluarea lor.
Impactul percepției asupra alegerilor personale
Această discrepanță în auto-percepție poate avea consecințe semnificative. Modul în care ne vedem din punct de vedere intelectual poate influența alegerile pe care le facem, având un impact asupra motivației, performanței și deciziilor educaționale. „Studenții care se simt mai puțin capabili intelectual decât colegii lor sunt mai puțin motivați. Acest lucru este valabil mai ales în domeniile în care stereotipurile feminine sunt sub-reprezentate, cum ar fi științele, tehnologia, ingineria și matematica”, subliniază autorii studiului conduși de David Reilly, psiholog la Universitatea Griffith din Australia. Scopul cercetării a fost să determine ce factori provoacă această diferență de auto-estimare între sexe.
Auto-estimarea și influența prejudecăților cognitive
„Psihologii și cercetătorii în domeniul inteligenței sunt unanimi: bărbații și femeile nu diferă în ceea ce privește IQ-ul real”, explică Reilly în publicația The Conversation. În trecut, femeile erau considerate mai puțin inteligente din cauza dimensiunii mai mici a creierului, dar s-a demonstrat că mărimea creierului nu este neapărat asociată cu o inteligență superioară. Deși stereotipurile de gen s-au schimbat în bine, iar majoritatea oamenilor recunosc egalitatea intelectuală între sexe, imaginea pe care oamenii o au despre propria inteligență este influențată de mai multe prejudecăți cognitive.
Unul dintre aceste prejudecăți este „efectul superior față de medie”, un bias cognitiv natural prin care indivizii tind să se considere mai buni decât media în trăsăturile socialmente dorite. Un alt bias este legat de stima de sine: o persoană cu o stimă de sine ridicată va tinde să se considere mai inteligentă și mai capabilă decât cineva cu o stimă de sine scăzută. În general, stima de sine este mai scăzută la femei decât la bărbați, diferență care apare încă de la începutul adolescenței.
Rolul factorilor de mediu și al așteptărilor parentale
Anumiți factori de mediu, precum credințele părinților, care sunt transmise apoi copiilor, pot alimenta prejudecățile de gen. Un studiu din 1998 a invitat un eșantion de părinți britanici să estimeze IQ-ul lor și pe cel al copiilor lor. Fără surpriză, bărbații și-au supraestimat IQ-ul în comparație cu femeile; însă studiul a arătat și că ambii părinți au considerat că fiii lor sunt mai inteligenți decât fiicele lor. Acest aspect este deosebit de important, deoarece percepția părinților asupra copiilor poate influența semnificativ parcursul educațional al acestora. „Așteptările parentale în materie de educație pot influența percepția copilului asupra propriilor capacități”, explică autorii studiului.
Influența „genului psihologic” asupra auto-estimării
În cadrul acestui studiu, au fost recrutați 228 de participanți (103 bărbați și 125 de femei), cu o vârstă medie de 22,6 ani, dintre studenții universitari. Aceștia au fost rugați să își estimeze propriul IQ prin intermediul unui chestionar și apoi au susținut testul de inteligență Cattell Cultural Fair IQ Test (CCFIT), conceput pentru a măsura abilități cognitive fără influențe socioculturale și de mediu. Studenții au raportat un IQ mediu de 107,55 puncte, „un scor ușor peste medie, așa cum era de așteptat”, precizează Reilly.
După test, participanții au completat un chestionar care măsura stima de sine și au parcurs Inventarul de Roluri Sexuale Bem (BSRI), care evaluează trăsăturile de personalitate masculine și feminine. „Am descoperit că predictorii cei mai puternici ai supraestimării IQ-ului au fost sexul biologic și apoi sexul psihologic. Faptul de a fi bărbat și de a avea trăsături masculine pronunțate a fost asociat cu o imagine intelectuală de sine amplificată”, rezumă Reilly. Este primul studiu care include „genul psihologic”, relevând că femeile cu un scor ridicat de masculinitate la BSRI tind să creadă că sunt mai inteligente decât sunt în realitate, la fel ca bărbații.
Consecințe și implicații sociale
Această cercetare confirmă un fenomen des întâlnit: societatea îi învață adesea pe bărbați să fie excesiv de încrezători, chiar și atunci când această credință nu este susținută de realitate. Acest lucru are implicații importante, care sunt din păcate încă actuale, precum diferențele salariale între angajații bărbați și femei sau alegerea carierei de către femei, care sunt în continuare sub-reprezentate în domenii științifice.
Conștientizarea acestor prejudecăți și a influențelor sociale este esențială pentru a promova egalitatea de gen și pentru a încuraja atât bărbații, cât și femeile să își evalueze realist capacitățile. Educația și schimbarea percepțiilor culturale pot contribui la reducerea acestor discrepanțe și la crearea unui mediu în care fiecare individ are oportunitatea de a-și atinge potențialul maxim.
