Într-o dimineață luminoasă de primăvară, am vizitat una dintre instalațiile de producție a hidrogenului verde din nordul Chinei. Aici, tehnologia de ultimă oră separă moleculele de apă în hidrogen și oxigen, un proces esențial pentru crearea unui combustibil ecologic. Potrivit unui raport recent al unei organizații internaționale de energie, China nu doar că va atinge, dar va depăși pragul de 200.000 de tone de hidrogen produs din surse regenerabile în acest an, estimându-se o producție de aproximativ 220.000 de tone.
Această realizare subliniază angajamentul Chinei față de decarbonizare și poziționarea sa ca lider mondial în tehnologia hidrogenului verde. În 2023, China a consolidat această poziție prin instalarea cumulată de 1 GW de electrolizoare, elemente cheie care transformă apa în hidrogen și oxigen, facilitând astfel producția de hidrogen verde.
Capacități de producție și obiective
Planurile inițiale pentru acest an vizau instalarea a aproape 2,5 GW de capacitate în electrolizoare, ceea ce ar permite producerea a aproximativ 220.000 de tone de hidrogen verde anual. Această capacitate depășește cu 6.000 de tone producția globală combinată, evidențiind eforturile masive ale Chinei în comparație cu Uniunea Europeană, care are ca obiectiv producerea și importarea a 20 de milioane de tone până la sfârșitul deceniului.
Obiectivele ambițioase ale Chinei nu se opresc aici. Autoritățile chineze sunt dedicate atingerii neutralității carbonului până în 2060, ceea ce necesită accelerarea trecerii la metode mai ecologice de producție a hidrogenului.
Hidrogen gri vs. hidrogen verde
În ciuda progreselor semnificative în domeniul hidrogenului verde, o mare parte din producția chineză rămâne dominată de hidrogenul gri, obținut prin gazificarea cărbunelui sau reformarea metanului la abur. Această dependență de hidrogenul gri reprezintă o provocare majoră pentru obiectivele de mediu ale țării. Pentru a atinge ținta de emisii reduse de CO2 până în 2030 și neutralitate carbonică până în 2060, China trebuie să accelereze adoptarea tehnologiilor de producție a hidrogenului verde.
Alinierea energetică Est-Vest
Unul dintre principalele obstacole este alinierea geografică între cererea și oferta de hidrogen. Principalele centre de consum sunt situate în estul țării, în timp ce resursele de energie regenerabilă sunt abundente în nord, în regiuni precum Mongolia-Interioară și Gansu. Aceste zone au planuri ambițioase pentru dezvoltarea hidrogenului verde, stabilind obiective care depășesc chiar și planurile naționale.
Un exemplu concret este proiectul din Gansu, unde fermele solare și eoliene sunt integrate pentru a furniza energia necesară producției de hidrogen verde, contribuind astfel la echilibrarea cererii și ofertei la nivel național.
Depășirea disparităților
Pentru a gestiona diferențele geografice, China a inițiat extinderea rețelei sale de conducte pentru hidrogen. Proiecte notabile includ un conduct de 400 de kilometri între Ulanqab și Beijing, dezvoltat de Sinopec, și un alt conduct de 737 de kilometri între Zhangjiakou și Caofeidian, construit de Tangshan Haitai. Aceste infrastructuri sunt vitale pentru transportul hidrogenului de la zonele de producție către centrele de consum, facilitând astfel utilizarea eficientă a resurselor regenerabile.
Provocări operaționale și perspective
Optimizarea performanțelor operaționale ale instalațiilor de electroliză rămâne o provocare, necesitând capacități mari de energie regenerabilă pentru a susține operațiunile. Electrolizoarele care funcționează sub capacitatea lor nominală pot prezenta probleme de siguranță, iar în China, electrolizoarele alcaline operează între 30% și 100% din capacitatea lor totală.
Pentru a depăși aceste obstacole, companiile chineze investesc în tehnologii avansate și în formarea specialiștilor care pot gestiona eficient și sigur aceste echipamente. Perspectivele sunt promițătoare, iar experții estimează că hidrogenul verde va juca un rol crucial în tranziția globală către surse de energie mai curate.
În concluzie, eforturile Chinei în domeniul hidrogenului verde nu doar că contribuie la reducerea emisiilor de carbon, dar și poziționează țara ca un pionier în inovațiile energetice necesare pentru un viitor sustenabil.
