Experții spun însă că restaurarea ar trebui să fie ghidată de conservatori pentru a păstra intenția inițială a artistului
Tl; dr: Un nou capitol în conservarea artei se desfășoară la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, unde studentul absolvent al ingineriei mecanice, Alex Kachkine, a dezvoltat o tehnică care ar putea schimba dramatic modul în care sunt restaurate picturile deteriorate. Timp de secole, restaurarea artei a fost o meșteșug manual, manuală, conservatorii petrecând luni sau chiar ani retrăgând meticulos lucrări decolorate sau crăpate, adesea potrivindu -se culorile de mână pentru mii de regiuni minuscule. Acum, inteligența artificială și tehnologia de imprimare avansată permit conservatorilor să restabilească picturile în doar ore, păstrând în același timp atât opera de artă originală, cât și o înregistrare digitală detaliată a fiecărei intervenții.
Metoda lui Kachkine începe cu o curățare tradițională a tabloului, eliminând vechile lac și încercările de restaurare anterioare de a dezvălui adevărata amploare a daunelor. Lucrarea de artă curățată este apoi scanată la rezoluție înaltă, captând fiecare detaliu, inclusiv fisuri, pierderi și zone decolorate.
În continuare, algoritmii AI analizează scanarea și generează o reconstrucție virtuală a ceea ce arăta probabil pictura atunci când a fost creată pentru prima dată. Această restaurare digitală nu este pur și simplu o presupunere; Software -ul învață din vaste seturi de date de artă istorică, palete de culori și indicii stilistice pentru a produce un rezultat care se potrivește îndeaproape cu intenția artistului original.
Inima tehnică a procesului constă în traducerea acestei restaurări digitale într -o formă fizică. Software -ul personalizat mapează fiecare regiune deteriorată și determină culoarea precisă necesară pentru fiecare loc. Aceste informații sunt utilizate pentru a imprima o mască cu două straturi pe un film polimeric ultra-subțire, transparent, folosind imprimante cu jet de cerneală de înaltă fidelitate.
Un strat conține informațiile despre culoare, în timp ce al doilea este tipărit în alb pentru a asigura o reproducere exactă a culorilor – un pas crucial, deoarece interacțiunea de alb și cerneluri de culoare este necesară pentru a obține spectrul complet văzut în tablourile originale.
Odată tipărită, masca este aliniată cu atenție manual și aplicată pe suprafața picturii originale, aderând cu un spray subțire de lac detașabil. Rezultatul este un aspect restaurat care poate fi inversat în orice moment: atât masca, cât și lacul pot fi dizolvate cu substanțe chimice de conservare standard, lăsând neatinsă lucrările de artă de bază. Această reversibilitate este un avantaj major față de restaurarea tradițională, care implică adesea schimbări permanente ale suprafeței inițiale.
O demonstrație a tehnicii pe o pictură de ulei din secolul al XV-lea grav deteriorată și-a arătat viteza și precizia. AI a identificat 5.612 regiuni separate care necesită reparații și au mapat 57.314 culori distincte pentru a le umple. Întregul proces – de la scanare la aplicație finală – a durat doar trei ore și jumătate, o sarcină care ar fi necesitat multe luni de muncă manuală.
Kachkine estimează că metoda este de peste 60 de ori mai rapidă decât restabilirea mâinilor, potențial deblocând accesul la 70 la sută estimat din colecțiile de artă instituțională care rămân în depozitare din cauza cerințelor mari de costuri și timp ale conservării tradiționale.
Dincolo de viteză și eficiență, abordarea oferă noi niveluri de transparență și documentație. Fiecare mască este arhivată digital, oferind viitorilor conservatori o înregistrare exactă a ceea ce a fost restaurat și metoda folosită. Acest traseu digital asigură că fiecare intervenție este reversibilă și urmărită – un standard care a fost căutat de mult timp în domeniul conservării artei.
Totuși, tehnologia nu este lipsită de limitările și considerațiile sale etice. Metoda funcționează cel mai bine pe tablourile cu suprafețe plate, netede și este posibil să nu fie potrivită pentru lucrări cu textură sau relief greoi. Mai important, experții subliniază că orice restaurare – digitală sau manuală – trebuie să fie ghidată de conservatori cu o cunoaștere profundă a istoriei și contextului operei de artă, pentru a se asigura că rezultatul rămâne fidel viziunii și intenției originale a artistului.
