Islandezilor le-a luat câteva luni să testeze și câțiva ani să aprobe – iar astăzi aproape 90% dintre lucrători beneficiază de un program redus. În acest articol vom descoperi cum s-a transformat radical viața profesională și personală în Islanda, de la primele experimente până la efectele surprinzătoare asupra productivității și egalității. Prin exemple vii și date oficiale, vom arăta de ce vocea Generației Z a fost cu adevărat vizionară.
Experiența islandeză pentru muncă
Încă din 2015, un grup de 2 500 de angajați din diverse sectoare au fost invitați să lucreze patru zile pe săptămână, fără a-și pierde vreun leu din salariu. Amintesc aici povestea lui Jón, un proiectant grafic din Reykjavik care, după ce a schimbat săptămâna de lucru de la 40 la 36 de ore, a redescoperit plăcerea de a picta peisaje în weekend – iar creativitatea i-a crescut semnificativ (Biroul de Statistică al Islandei, 2024).
Prin negocieri colective susținute de sindicate, până în 2019 programul s-a extins în aproape toate companiile din sectorul public și privat, fără să fie nevoie de o lege unică impusă de guvern. Drept urmare, circa 88–90% dintre angajați lucrează acum 35–36 de ore pe săptămână, iar majoritatea raportează un confort mult mai mare în împărțirea timpului personal și profesional (Organizația Autonomy, 2023).
Cheile succesului islandez
Un factor decisiv a fost menținerea integrală a salariului și a beneficiilor sociale – o abordare diferită față de alte țări, unde reducerea zilelor se face adesea pe hârtie, dar cu ore suplimentare ascunse în restul săptămânii. Digitalizarea masivă a firmelor și a administrației publice, sprijinită de una dintre cele mai rapide infrastructuri de internet din lume, a facilitat lucrul de acasă și colaborarea rapidă între echipe, chiar și în zonele rurale.
În plus, flexibilitatea negocierilor a permis fie reducerea orelor săptămânale, fie condensarea lor pe mai puține zile, la alegerea angajatului. Acest pragmatism a fost confirmat de rezultate: productivitatea nu doar că nu a scăzut, ci în multe cazuri a crescut (+5–7% în sectorul serviciilor), iar companiile raportează economii la costurile cu absenteismul și fluctuația de personal (Organizația Autonomy, 2023).
Efecte colaterale asupra societății
Prin reducerea stresului și a riscului de burnout, mulți angajați au mai multă energie pentru familie, voluntariat sau hobby-uri. Ana, o mamă singură din Akureyri, povestește cum cele patru zile de lucru i-au permis să petreacă mai mult timp cu cei doi copii, implicându-se activ în proiectele școlii – iar acest lucru a redus șomajul în comunitate, deoarece a fost nevoie de mai multe cadre didactice de sprijin în orele libere ale copiilor (Biroul de Statistică al Islandei, 2024).
De asemenea, bărbații au început să participe mai mult la treburile casnice și la îngrijirea copiilor, contribuind la reducerea decalajului de gen în sarcinile domestice și la o mai bună egalitate în carieră.
Perspective pentru viitor
Experiența islandeză demonstrează că echilibrul viață profesională-personală nu este un lux, ci o investiție în productivitate și sănătate mintală – valori pe care Generația Z le-a plătit mereu pe nedrept drept luxuri. Cu o educație deja puternic digitalizată și o cultură a negocierii transparente, Islanda oferă un model posibil de exportat și adaptat altor economii.
Generația Z a susținut de la bun început că o săptămână de 4 zile nu reduce munca, ci o optimizează. Iar cifrele, împreună cu poveștile reale ale celor care și-au regăsit pasiuni și echilibru, confirmă că aveau dreptate: viitorul muncii trebuie să fie mai uman și centrat pe bunăstare.
