More

    Google vrea să facă o hartă PERFECTĂ a lumii

    „O noțiune onorabilă care are conotații aproape utopice, de ce nu? În cele din urmă, Google a fost în fruntea celei mai mari schimbări in cartografie, de la 1500 până astăzi. Acum avem harți online, sateliți, hărți mult mai detaliate; dar este oare posibil ca cineva să carteze harta perfectă?

    Istoria spune că NU și că ar trebui sa fim circumspecți cu cei care declară că vor să realizeze așa ceva” spune Jerry Brotton, profesor de Istorie a Renașterii la Queen  Mary University în Londra, autor al cărții „Istoria Lumii în 12 Hărți„.

    ” În momentul în care cineva anunță că încearcă să facă o hartă perfectă a lumii, alarma ar trebui să sune, pentru că înseamnă că vor să vândă, metaforic vorbind, o anumită ideologie, un anumit produs. Încearcă să impună ceva, fie că e vorba de religie, ideologie, comerț, se încearcă impunerea voită a ceva anume.” mai spune Brotton.

    O hartă a lumii, perfectă, are două finalități, îți arată cât de frumoasă și diversă este lumea pe de o parte, pe de altă parte, aplicația majoră este folosirea acestei hărți în scopuri determiate de o gândire autoritariană.

    Această concluzie nu implică în mod absolut o politică autoritariană din partea Google, dar nu putem să nu observăm că Google se află în spatele oricărui proiect, oricât de mic și restrâns ar fi, referitor la cartare. Totodată nu putem nici să negăm existența unor hărți care la bază au fost realizate de civili, cedate către Google și mai departe transmise către armată. Exemplul perfect pentru acest caz este proiectul Ordnance Survey, la care au contribuit iubitorii de outdoor britanici, prin cartarea călătoriilor pe care aceștia le-au întreprins și publicarea hărților, proiect în care unul dintre beneficiari a fost armata, fără ca acest lucru să fie făcut public, pe durata proiectului.

    Brotton mai spune că acești cartografi moderni, Google, Apple si Microsoft au o agendă bazată pe nevoia de dominare a pieței și pe obținere de profit, nicidecum pe dorința de cunoaștere sau pe vreun alt principiu de ordin social sau filozofic.

    Jessica Pfund, program manager la Google MapMaker încearcă însă să îl contrazică. „Nu este vorba doar de un scop comercial, este vorba și despre filozofia lucrurilor care trebuie imperativ făcute, chiar dacă noi obținem și profit de pe urma lor. Există un miliard de oameni care se conectează online și se bucură de hărțile care includ locurile lor preferate.”, spune J. Pfund.

    Trebuie să observăm însă că avem în față o contradicție grosolană în termeni de logică primară, și anume faptul că cineva afirmă că, chiar dacă obține un profit însemnat de pe urma a ceea ce face, ar face acest lucru și fără să obțină profit, adică din altruism. Îi întrebăm și noi pe cei de la Google, de ce nu ne dau gratis acces la hărți și la aplicații dacă tot vorbim de altruism, pentru că acele harți sunt făcute și pe baza contribuției cartografilor pasionați care au consumat energie și resurse, pro-bono.

    Google are în acest moment MONOPOL pe tot ceea ce înseamnă hărți geo-spatiale, se află într-o poziție intangibilă pe piață. Nu există nici o altă companie care să poată să-i facă față, cât de cât, în termeni de concurență.

    Problema etică pe care foarte mulți academicieni și cartografi o ridică în fața Google, este faptul că deși datele culese sunt procesate și accesibile omului de rând, sub forma de hărți, datele culese rămân în continuare la dispoziția și sub controlul celor de la Google, iar compania are o politică complet lipsită de transparență, în ceea ce privește bazele de date stocate, chiar dacă stocarea a fost făcută în scopuri necomerciale și cu concursul pro-bono al profesioniștilor din diferite domenii care implică localizarea geo-spațială, cartarea etc.

    Există asociații non-profit care au contribuit la cartarea unor regiuni importante, iar accesul la acele date este restricționat, în scop comercial. Unde este etica, unde este altruismul, unde este dorința de cunoaștere?

    În concluzie, chiar dacă altruismul afișat este de fapt o himeră, sau în cel mai bun caz, un efect secundar, portofelul primează în accesarea unor date care au fost colectate și stocate în scopuri necomerciale. De-a lungul istoriei, hărțile au avut o importanta majoră. Harta înseamnă informatie, informația însemnă putere. Întrebarea este, cine deține Puterea?

    URMĂREȘTE-NE

    16,079FaniÎmi place
    1,142CititoriConectați-vă
    12,649AbonațiAbonați-vă

    Cele mai noi știri

    Pe același subiect

    Leave a reply

    Please enter your comment!
    Please enter your name here