Desenul este un dans foarte atent coregrafiat, între creier, ochi şi mâini. Este necesară o cooperare şi coordonare a celor trei pentru a pune pe hârtie ceea ce îţi trece prin minte.
Acest lucru nu funcţionează tot timpul cu ajutorul mâinilor. Acestea pot pune o piedică viziunii artistice.
Într-o expoziţie recentă denumită „Drawing With My Eyes” (Desenând cu ochii mei), artistul Graham Fink a desenat portrete folosind numai ochii, un software şi o concentrare de invidiat.
Artistul a lucrat cu ajutorul unui programator pentru a dezvolta un software care detectează mişcările ochilor, care îi permite să deseneze prin simpla privire pe ecranul de lucru.
Precum şi „Maşina de scris cu ohii” (EyeWriter), un software open-source, care permite artiștilor grafitti cu dizabilităţi să deseneze cu ajutorul ochilor, configuraţia folosită de Fink se bazează pe două lumini cu infraroşu care luminează fiecare ochi.
Reflecţia mişcării este înregistrată cu o cameră şi transferată cu ajutorul unui algoritm care încetineşte oscilaţia ochilor artistului, transformând ceea ce ar fi o linie tremurată, într-o linie mult mai lină.
Toate portretele sunt desenate cu o linie continuă, ca şi un Etch-A-Sketch, dar fără funcţia de „zgâlţâie pentru a şterge”. Dacă priveşti cu atenţie, toate desenele încep cu o linie care strâbate toată pagina, ca o aură care înconjoră trupul. Acesta esterealizat intenţionat de către artist.
Acesta nu porneşte cu un chip în gând, ci, mai de grabă, permite ochilor să creeze forma din subconştient: “Găsesc chipul şi îl aduc la suprafaţă”, spune artistul.
Un astfel de desen poate dura de la cinci minute până la o oră pentru a fi realizat, asta depinzând de nivelul de concentrare. Trucul, spune Fink, este să îţi goleşti mintea cât mai mult posibil.
Chiar şi cu ani de experienţă în meditaţie, Fink a realizat că poţi exersa foarte puţin controlul asupra creierului. Dincolo de acest aspect, trebuie să ai încredere în subconştientul tău, că ştie ceea ce face.
Cu siguranţă, frumuseţea acestor portrete este dată, într-o anumită măsură, de controlul imperfect pe care artistul îl are asupra ochilor săi. Dar, prin eliminarea mâinilor din ecuaţie, este un mod unic de a te exprima.
