Anul 1816 este cunoscut drept „Anul fără vară” sau „Anul Sărăciei”, „Vara care nu a existat niciodată”, „Anul în care nu a exista vară” şi „O mie opt sute şi îngheţ până la moarte”, asta din cauta anomaliilor climatice severe care au dus la scăderea dramatică a temperaturilor globale.
Acest lucru a rezultat în foamete în emisfera nordică a planetei. Dovezile au arătat că anomaliile au existat predominant din cauza iernii vulcanice care a fost provocată de o erupţie vulcanică masivă ce a avut loc în 1815 în Muntele Tampora din Indiile de Est Olandeze (cea mai mare erupţie în aproximativ 1,300 de ani de la evenimentele climatice extreme ce au avzt loc între anii 535 – 536) şi poate chiar şi din cauza erupţiei Mayon din 1814 în Filipine.
Pământul este intens supus încălzirii globale începând cu secolul 14. Cunoscut astăzi ca fiind Mica Epocă de Gheaţă, fenomentul a provocat deja dezastre semnificative la nivel de agricultură în Europa.
Anul fără Vară a fost un dezastru în ceea ce priveşte agricultura. Istoricul John D. Post l-a numit „Ultima mare criză de existenţă în lumea occidentală”. În 1816, afectate au fost Noua Anglie, Canada Atlantică şi părţi din Europa de Vest.
În Europa, temperaturile şi ploile abundente au distrus agricultura în Marea Britanie şi Irlanda. În Germania, criza a fost severă, iar preţurile alimentelor au crescut dramatic. Din nefericire, anul 1816 a reprezentat „cea mai mare foamete din Europa secolului 19”.
Aşa cum aţi observat deja, iarna a revenit şi în unele zone din România (Braşov, Cluj-Napoca, Bacău, Nordul Moldovei, etc.) şi la Chişinău, zăpada aşternându-se la mijloc de aprilie în straturi de peste 30 de centimetri, în unele zone şi până la un metru. Rămâne de văzut care vor fi urmările acestei anomalii meteorologice asupra agriculturii României, mai ales pentru că Agenţia Naţională de Meteorologie încadrează fenomenul în zona „catastrofelor naturale”.
Potrivit specialiştilor, pomii fructiferi şi plantele pot avea de suferit în funcţie de stadiul în care se afla rodul. Dacă pomii cărora le-a dat doar floarea vor avea şanse de până la 80% să fie salvaţi, cei cărora de-a le-a dat fructul au şanse minime să mai fie roditori anul acesta.
Foto: Andrei Cojocaru
