Crăpăturile de gheață din Groenlanda se lărgim, potențial grăbind creșterea nivelului global al mării

URMĂREȘTE-NE
16,065FaniÎmi place
1,142CititoriConectați-vă

Modelele actuale subestimează rata de topire, deoarece nu ține cont de impactul crevelor

În context: Un studiu pe foaia de gheață din Groenlanda dezvăluie tendințe alarmante în formarea Crevasse, aruncând o nouă lumină asupra potențială accelerație a creșterii nivelului global al nivelului mării. Cercetarea oferă informații despre lărgirea acestor fracturi masive de gheață și rolul lor în topirea foilor de gheață.

Crevasurile pot atinge peste 300 de metri lățime, mii de metri lungime și sute de metri în adâncime. Cercetările conduse de glaciologul Thomas Chudley de la Universitatea Durham arată că aceste fisuri din gheață formează căi cruciale pentru drenarea apei topite în interiorul foii de gheață. Rezultatele studiului indică faptul că între 50 la sută și 90 la sută din apa care curge prin Groenlanda Gheață călătorește prin aceste fisuri, având în vedere semnificativ mișcarea și stabilitatea foii de gheață.

„Înțelegerea crevelor este o cheie pentru înțelegerea modului în care această descărcare va evolua în secolul XXI și nu numai”, a spus Chudley.

Cercetarea, publicată recent în Nature, a folosit tehnici avansate de imagistică tridimensională pentru a efectua primul inventar al crevelor pe întreaga foaie de gheață din Groenlanda. Folosind această abordare, cercetătorii au creat cea mai precisă estimare a volumului Crevasse, dezvăluind o tendință semnificativă de lărgire între 2016 și 2021.

„Acesta este primul studiu care a spus fără echivoc că extinderea zonelor Crevasse este omniprezentă pe ghețarii de ieșire din Groenlanda care s -au accelerat în ultimii ani”, a declarat William Colgan, un profesor de glaciologie și climat .

Pe măsură ce crevele se lărgesc, acestea facilitează un flux crescut de apă la baza foii de gheață, accelerând potențial mișcarea și descărcarea ei în ocean. Acest proces creează o buclă de feedback – pe măsură ce ghețarii se accelerează din cauza încălzirii temperaturilor oceanului, se formează mai multe creve, accelerând în continuare pierderea de gheață. Această nouă înțelegere a dinamicii Crevasse are implicații semnificative pentru modelarea foilor de gheață. Modelele actuale pot subestima rata de topire și contribuția acesteia la creșterea nivelului mării prin faptul că nu reprezintă pe deplin impactul crevelor.

Mai mult, estimarea descărcării anuale de ICE din Groenlanda este un proces complicat care implică mai mulți factori interconectați. Paradoxal, pe măsură ce ghețarii se retrag din zonele de coastă, modelele prezic o scădere a tăierii directe a aisbergului în ocean, potențial încetinind rata cu care topirea aisbergurilor contribuie la creșterea nivelului mării. Cu toate acestea, această retragere de coastă introduce noi complexități.

Marginea foii de gheață devine mai abruptă, deoarece limbile plutitoare de gheață se retrag spre pământ, iar topirea crescută la marjele inferioare erodează fundația foii de gheață. Această abruptă creează un stres suplimentar pe foaia de gheață, agravând formarea și extinderea crevelor, așa cum s -a observat în cercetările lui Chudley.

Consecințele potențiale ale pierderii accelerate de gheață în Groenlanda sunt uluitoare. Estimările actuale sugerează că, dacă gheața Groenlandei s -ar topi complet, ar crește nivelul global al mării cu aproximativ 23 de metri. În timp ce o topire completă va dura mii de ani, rata actuală de topire ar putea contribui la o creștere de aproximativ 3 metri la nivelul mării până la 2100.

Dominic Botezariu
Dominic Botezariuhttps://www.noobz.ro/
Creator de site și redactor-șef.

Cele mai noi știri

Pe același subiect

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.