Geotermia profundă reprezintă o sursă de energie cu un potențial uriaș, dar și o provocare tehnologică semnificativă. Să extragi căldura de la adâncimi de peste 1500 de metri presupune foraje în subteranul profund, un mediu extrem de solicitant pentru echipamente, ceea ce poate duce la costuri considerabile. Cu toate acestea, cercetătorii de la laboratorul Sandia din Statele Unite au făcut un pas major în depășirea acestui obstacol tehnologic. În urma unei descoperiri recente, aceștia au găsit o metodă prin care pot reduce semnificativ costurile legate de foraje, un progres important în direcția maturizării geotermiei adânci.
Interesul Americii pentru Geotermia Adâncă: O Resursă Energetică Incredibilă
Începând cu anii 1970, Statele Unite au început să exploreze geotermia profundă, iar din anii 2000, Department of Energy (DOE) a intensificat semnificativ finanțările pentru cercetările în acest domeniu. Geotermia profundă se referă la tehnologiile care permit extragerea energiei din găuri adânci de peste 1.000 de metri, sau chiar 1.500 de metri, unde apa este extrem de fierbinte, depășind 100°C. Aceste surse de căldură sunt mult mai adânci decât napele freatice și oferă o densitate energetică considerabilă.
Comparând această pasiune pentru geotermie cu o altă pasiune americană – forajul pentru resursele fosile, nu este greu de observat paralela. Găurile de adâncime, în special cele care depășesc 3.000-10.000 de metri, sunt uriașe, iar un studiu al MIT din 2008 estimează că depozitele de energie geotermală din adâncuri ar putea atinge 200 ZJ (zeta-joules), adică 50 milioane TWh, comparabil cu aproximativ 1.000 de ani de consum energetic al Statelor Unite.
Un Obstacol Tehnologic Depășit de Sandia
În ciuda potențialului său uriaș, geotermia adâncă se confruntă cu mai multe obstacole tehnologice. Unul dintre acestea a fost incidentul din Alsacia, unde au avut loc microsismice în urma forajelor, ceea ce a dus la oprirea unui proiect francez. Chiar dacă riscurile s-au redus semnificativ, un alt obstacol rămânea: costurile mari de foraj.
În decembrie 2024, cercetătorii de la Sandia au anunțat o descoperire semnificativă care ar putea revoluționa forajele geotermale. Ei au reușit să optimizeze utilizarea burghielor diamantate industriale pentru forajele în roci dure și uscate, unde acestea se uzează rapid. Fisurile din rocile geotermale sunt o altă provocare, deoarece burghiele pot să rebounceze, provocând daune echipamentului și prelungind timpul de foraj.
Pentru a depăși aceste probleme, echipa de la Sandia a folosit simulări pe calculator bazate pe datele obținute de la experimentul FORGE (Frontier Observatory for Research in Geothermal Energy) din Utah. Aceste simulări le-au permis să stabilească parametrii optimi pentru a reduce uzura echipamentului, riscurile de daune și timpul necesar forajului. Astfel, costurile de foraj au fost semnificativ reduse, apropiindu-se de un model de viabilitate comercială pentru geotermia profundă.
Pasul Următor: Maturizarea Geotermiei Profunde
Această descoperire reprezintă un pas important în maturizarea tehnologică a geotermiei profunde, punând la dispoziție o tehnologie mai accesibilă și mai eficientă. După cum subliniază experții, succesul acestei metode ar putea reduce costurile de extracție semnificativ, iar geotermia adâncă ar putea deveni o sursă viabilă de energie curată pe termen lung, contribuind la reducing emisiile de carbon și la diversificarea surselor de energie.
