Cercetătorii au identificat mai multe cyberthreats în fiecare etapă a procesului de secvențiere ADN
Un cartof fierbinte: Secvențarea ADN-ului de generație următoare (NGS) se confruntă cu un control de montare asupra vulnerabilităților sale cibernetice. În timp ce NGS a revoluționat câmpuri, de la diagnosticul cancerului până la urmărirea bolilor infecțioase, un nou studiu avertizează că sistemele care permit aceste progrese ar putea fi exploatate și ca o poartă pentru hackeri și actori rău intenționați.
Cercetarea, publicată în IEEE Access și condusă de Dr. Nasreen Anjum de la Școala de Calculare a Universității din Portsmouth, este prima care a mapat sistematic amenințările cibernetice-biosecuritate pe întregul flux de lucru NGS.
Tehnologia NGS, care permite secvențierea rapidă și rentabilă a ADN-ului și ARN-ului, stă la baza cercetării nu numai a cercetării și dezvoltării medicamentelor în cancer, ci și inovației agricole și științei criminalistice. Capacitatea sa de a prelucra milioane până la miliarde de fragmente de ADN simultan a redus dramatic costurile și a crescut viteza analizei genomului, ceea ce îl face un element fundamental în laboratoarele din întreaga lume.
Cu toate acestea, studiul evidențiază o latură mai puțin discutată a acestui salt tehnologic: numărul tot mai mare de vulnerabilități în fiecare etapă a conductei NGS. De la pregătirea eșantionului la secvențiere și analiza datelor, fiecare pas se bazează pe instrumente specializate, software complex și sisteme în rețea.
Potrivit Dr. Anjum, aceste procese interconectate creează mai multe puncte în care securitatea poate fi încălcată. Pe măsură ce seturile de date genomice vaste sunt din ce în ce mai stocate și partajate online, riscul de a accesa și a utiliza greșit aceste informații sensibile.
Studiul avertizează că astfel de încălcări ar putea permite nu numai încălcările de confidențialitate sau urmărirea identității, ci și mai multe posibilități sinistre, cum ar fi manipularea datelor sau crearea de malware codificat cu ADN-ul sintetic.
„Protejarea datelor genomice nu se referă doar la criptare – este vorba despre anticiparea atacurilor care încă nu există”, a spus dr. Anjum, solicitând o regândire fundamentală în modul în care câmpul se apropie de securitate.
Cercetarea a fost realizată cu experți de la Universitatea Anglia Ruskin, Universitatea din Gloucestershire, Universitatea Najran și Shaheed Benazir Bhutto Women’s University.
Echipa a identificat mai multe amenințări emergente, inclusiv manipularea bazată pe AI a datelor genomice și a tehnicilor avansate de reidentificare care ar putea compromite confidențialitatea individuală. Acești riscuri, susțin ei, se extind dincolo de individ pentru a amenința integritatea științifică și chiar securitatea națională.
În ciuda acestor pericole, Dr. Anjum observă că cyber-biosecuritatea rămâne o zonă neglijată, cu protecții fragmentate și puțină colaborare între disciplinele informaticii, bioinformaticii, biotehnologiei și securității.
Pentru a aborda aceste provocări, studiul recomandă o suită de soluții practice: protocoale de secvențiere sigure, stocare de date criptate și sisteme de detectare a anomaliei alimentate de AI. Autorii solicită guvernelor, organismelor de reglementare și instituțiilor academice să acorde prioritate investițiilor în cercetare, educație și elaborare de politici pentru a închide lacunele actuale în biosecuritate.
Urgența acestor recomandări este sporită de scăderea rapidă a costurilor de secvențiere și de proliferarea aplicațiilor NGS. În cazul în care secvențierea unui genom uman a costat o dată zeci de mii de dolari, unele companii oferă acum serviciul pentru până la 200 de dolari, cu prețurile preconizate să scadă în continuare.
Această accesibilitate a democratizat accesul la datele genomice și a extins suprafața de atac pentru potențialele amenințări cibernetice.
