PapeMaster prezice că supercomputerele modulare, versatile, vor modela viitorul
Pe scurt: În nota sa principală de la ISC 2025, AMD CTO Mark Papermaster a subliniat că următorul val de supercomputere va cere descoperiri în ceea ce privește eficiența, fiabilitatea și adaptabilitatea, nu doar performanța brută. El a menționat că liderii industriei se confruntă acum cu realitățile creșterii explozive și provocările din ce în ce mai complexe pe care le aduce.
PAPERMASTER a început prin evidențierea creșterii continue a cererii de calcule de înaltă performanță, determinată în principal de inteligența artificială. El a subliniat apariția de noi sisteme în Germania – cum ar fi Jupiter și Blue Lion – ca dovadă a expansiunii rapide a sectorului. „Performanța supercomputerelor va continua să crească rapid”, a spus el, subliniind că este cererea utilizatorului care alimentează inovația și progresul.
În timp ce AI rămâne în prim plan, Papermaster a subliniat că tehnicile tradiționale de calcul sunt încă esențiale, în special în aplicațiile științifice în care precizia este critică. El a explicat că calculele cu precizie dublă (FP64) rămân vitale și, deși formatele cu precizie mai mică precum FP16 și FP8 devin mai populare pentru anumite sarcini de muncă, este necesară o abordare hibridă. „Nu este doar flops!” El a spus, subliniind că puterea de calcul brută este doar o parte a ecuației.
Conversația a apelat curând la provocările practice cu care se confruntă industria. Papermaster a menționat că, deși performanța de calcul, în teorie, se poate extinde rapid, constrângerile din lumea reală, cum ar fi lățimea de bandă și consumul de energie sunt din ce în ce mai critice.
El a avertizat că se estimează că puterea totală a consiliului de administrație va ajunge la 1.600 de wați sau mai mult până în 2026 sau 2027, cu 2.000 de wați potențial la orizont.
„Puterea și răcirea vor fi și, în unele cazuri, sunt deja cele mai mari limitări”, a spus el, adăugând că lățimea de bandă de memorie trebuie să se dubleze la fiecare doi ani pentru a ține pasul, ceea ce compune doar cerințele de energie.
Papermaster a menționat că viitoarele centre de date AI ar putea consuma energie pe scara a sute de megawati. El a glumit chiar despre posibilitatea „a 15 producători de mici reactoare nucleare”, o referire la limbă în obraz la cerințele de energie în creștere ale industriei.
Pe fața produsului, Papermaster a evidențiat impulsul din ce în ce mai mare al AMD cu acceleratoarele sale de instinct. MI300X și MI300A au câștigat deja tracțiune, generând 5 miliarde de dolari în primul an și surprinzând cinci la sută din piață.
Privind în viitor, el a confirmat lansarea viitoare a MI355X, care va oferi de până la 35 de ori performanța de inferență a predecesorului său în anumite sarcini de muncă. Noul accelerator va fi disponibil atât în variante răcite cu aer, cât și în apă, subliniază concentrarea continuă a AMD asupra performanței și eficienței. De asemenea, Papermaster a atins potențialul calculului în memorie ca un viitor salt în eficiența energetică, confirmând că AMD explorează activ tehnologia.
Costul rămâne o preocupare critică pentru utilizatorii profesioniști, a recunoscut PaperMaster, deoarece organizațiile trebuie să cântărească compromisul între investiții semnificative în avans și cheltuielile în curs ale unor perioade extinse ale sistemului. În timp ce AMD continuă să sprijine instrumentele deschise cu surse deschise și disponibile, a recunoscut că dezvoltarea noului lor cip 2NM nu a fost „deschisă-și extrem de scumpă”, necesitând semnificativ mai mult timp și resurse decât proiectele anterioare. Multe dintre instrumentele necesare pentru astfel de cipuri avansate sunt proprietate și vor rămâne probabil astfel pentru viitorul previzibil.
Pe tema conectivității, Papermaster a indicat „Ultra Ethernet” ca o tehnologie promițătoare care ar putea ajuta la scăderea costurilor infrastructurii. El a menționat că Nvidia, simțind presiunea competitivă, a început să -și deschidă interconectarea NVLink către alți furnizori ca răspuns – un efort de a combate potențialul perturbator al Ultra Ethernet. El a sugerat o gamă mai largă de opțiuni în acest spațiu, ar putea ajuta în cele din urmă la reducerea costurilor și la favorizarea unui ecosistem mai competitiv.
Când a fost întrebat despre rolul RISC-V, PAPErmaster a lămurit că, în timp ce AMD folosește deja RISC-V în anumite aplicații, este „în prezent nerealist să clasificăm aceste cipuri ca supercomputere”. El a subliniat că RISC-V rămâne în etapele sale incipiente de maturitate și va necesita o dezvoltare substanțială înainte de a putea concura la cele mai înalte niveluri de performanță.
Privind în viitor, Papermaster a avut în vedere supercomputerul ideal ca un sistem extrem de versatil capabil să gestioneze un spectru larg de sarcini de lucru. El a recunoscut că acest obiectiv rămâne o aspirație pe termen lung și că arhitecturile specializate vor continua să domine pentru viitorul previzibil. Cu toate acestea, construcția modulară – exemplificată de proiecte precum Jupiter – oferă o cale promițătoare înainte.
Viitorii supercomputere sunt probabil asamblate din multe componente interconectate, fiecare optimizat pentru sarcini specifice. El a spus că obținerea performanțelor ridicate în cadrul unor astfel de sarcini de muncă diverse va necesita o combinație de tehnologii emergente, inclusiv interconectări optice și eventual sprijin pentru calculul cuantic.
Credit de imagine: Computerbase
