Citeam recent un articol, publicat pe themuse.com, care prezenta teama oamenilor de a vorbi despre câți bani câștigă sau de aceea de a negocia cu angajatorul, colaboratorul sau partenerul de afaceri suma de bani pe care o consideră corectă pentru munca pe care o prestează.
Nu este o situație pe care o întâlnim doar în România, aceasta este prezentă, din păcate, în multe țări din întreaga lume.
Pentru unii pare să fie o normalitate. Personal, sunt de părere că atât timp cât ești sigur de pregătirea profesională pe care o ai și de capacitatea de a livra ceea ce promiți în baza unui contract, nu este deloc greșit să îți stabilești un preț și să îl faci public. La urma urmei, muncești pentru banii pe care îi câștigi, nu dai în cap la nimeni.
Acest articol, deși mai vechi, mi-a adus aminte de faptul că de când am intrat în câmpul muncii (să tot fie vreo 8 ani de zile), majoritatea persoanelor din jurul meu s-a temut să-mi spună ce salarii are, care este prețul anumitor servicii pe care le prestează sau ce încasări are în medie din activitatea profesională pe care o întreprinde.
În cazul meu, când avea parte negocierea salarială, auzeam de fiecare dată replica ”Salariul am prefera să rămână confidențial, să nu iscăm discuții între colegi!” sau ”Te rog să păstrezi confidențial salariul, ai cel mai mare salariu din departamentul tău și să nu ni se urce colegii în cap!” (sincer, de unde aveam eu să știu că e adevărat, nu era ca și când semnat statul de plată lunar).
În anii în care ești novice nu dai mare importanță la aceste detalii, dar pe măsură ce avansezi și înveți să calculezi profitul pe care îl aduci în companie prin munca pe care o depui, ba mai mult, te uiți în jur și vezi care sunt membrii echipei care culeg roadele muncii celorlalți (și o fac pe salarii foarte mari), îți ridici semne de întrebare și începi să reacționezi. Sau cel puțin, eu așa am făcut!
Am ales să scriu acest articol în special pentru tinerii care citesc site-ul Noobz și ne urmăresc pe canalul de YouTube Noobz.
Iar asta pentru că, cel mai probabil experimentează și ei momentele în care nu știu care este prețul corect pe care trebuie să îl ceară pentru munca lor sau se simt complexați că alți colegii, care pierd vremea la birou (se joacă, stau pe Facebook, vorbesc la telefon, se machiază sau stau 80% din timp la cafele și la țigări) au salarii la fel ca ei sau chiar mai mari.
Cunosc multe cazuri de angajați tineri exploatați de angajatori. Din păcate, dragii mei, sunteți singurii care vă puteți apăra interesele, iar asta informându-vă constant și militând pentru drepturile voastre.
Frecvent, aud în jurul meu persoane care se plâng că nu le ajung banii de la un salariu la altul sau că facturile pentru anumite servicii sunt extrem de mari și nu le mai fac față. Dar, mai nimeni nu spune niciodată ce salariu are de nu reușește să facă față cheltuielilor.
În egală măsură, mulți se plâng de întârzieri salariale, dar nu i-am văzut să depună prea multe eforturi să câștige suplimentar (în timpul liber) sau să își facă un ”buget de zile negre” la care să apeleze la nevoie.
Viața de ”om mare” e un cerc vicios și trebuie să te asiguri că așezi la locul potrivit fiecare piesă din puzzle. Cunoscuții ar putea să mă numească zgârcită (nu sunt, vă asigur), egoistă (ofer chiar mai mult decât trebuie, uneori, dacă știu că merită), chitroasă (nu dau bani împrumut, e o lege nescrisă care mă ajută să nu-mi fac dușmani), riguroasă (fac calcule peste calcule și țin cont de riscuri).
Nu am fost așa de la început, m-am documentat, am experimentat și am învățat să nu repet greșelile, asta e tot. Iar pe cât a fost posibil, am transmis asta și celor de lângă mine.
Pentru a putea să ajut pe cineva cu un sfat, e important să știu cât câștigă financiar și care sunt, în medie, cheltuielile pe care le are lunar. Altminteri, nu aș face decât să-mi pierd timpul și să-l trimit într-o direcție fără destinație.
Pentru a putea evolua, e important să nu mai tratăm salariile ca pe un subiect tabu.
Asta nu înseamnă că la următoarea întâlnire cu familia trebuie să discuți prima dată despre cât câștigi la locul de muncă sau că la ieșirile cu prietenii și colegii să începeți discuțiile cu o destăinuire legată de câștiguri, economisiri și investiții.
Urmăriți oportunitățile și transmiteți-le celorlalți cât evaluează șefii voștri că valorează munca pe care o depuneți și cât sunteți de părere că ar trebui să câștigați pentru întreg efortul depus.
Verbalizați cât considerați că trebuie să câștigați pentru munca pe care o prestați. Povestiți despre activitatea voastră profesională (fără să agasezi persoana de lângă voi sau să acaparați discuția). Poate prietenii, colegii sau familia vă pot ajuta să ajungeți în cele din urmă la salariul dorit.
Cunoaștem nenumărate situații în care unele persoane sunt angajate în firmă de ani de zile și nu au văzut niciodată o mărire salarială, în timp ce nou-veniții reușesc să obțină salarii duble sau triple ca valoare.
Desigur, trebuie luată în considerare și experiența profesională, rezultatele profesionale obținute de-a lungul timpului, ca de altfel modul de abordare al provocărilor din firmă. La fel de bine există situații în care vechii angajați se plafonează, nu mai investesc în evoluție și pierd creativitatea undeva pe traseul spre succes.
În același timp, este indicat să fii direct cu superiorul tău, să soliciți constant feedback și să accepți critica constructivă și sfaturile (deși uneori pot fi neplăcute).
Dar, revenind la subiectul acestui articol (care nu este ”cum să obții un salariu mai mare sau să scapi de datorii”, ci ”de ce ne este frică/rușine să spunem public cât câștigăm), ar mai fi de spus că doar atunci când salariul nu va mai fi o temă de discuție care să provoace tensiune, stres sau frică, rezultatele pe proiecte vor avea un succes mai mare pentru angajator/colaborator, iar prestatorul va fi mai relaxat și orientat către evoluție.
*Disclaimer! În decembrie, ne mai permitem și articole motivaționale. La urma urmei, Noobz este pentru cei care au nevoie de ajutor.
