Peste 36.000 de obiecte urmărite orbitează în prezent în jurul Pământului ca resturi spațiale
Pe scurt: Agenția Spațială Europeană își propune să reducă cantitatea de deșeuri spațiale care orbitează planeta prin abordarea sa Zero Debris, cu un termen limită stabilit pentru 2030. Studierea reintrarilor din satelit va ajuta ESA să atingă acest obiectiv și va duce la proiecte de nave spațiale mai prietenoase cu mediul în viitor.
ESA se pregătește să lanseze o misiune prin satelit numită DRACO în 2027 pentru a studia ce se întâmplă atunci când sateliții ard atunci când reintră în atmosfera Pământului. Misiunea face parte din abordarea Zero Debris a ESA, care își propune să oprească crearea de noi resturi spațiale până în 2030. Studiind modul în care sateliții se despart, ESA speră să proiecteze viitori sateliți care să se dezintegreze complet în timpul reintrarii.
În ultimii 70 de ani, aproximativ 10.000 de sateliți și părți de rachete s-au întors pe Pământ. Cu toate acestea, oamenii de știință încă nu înțeleg pe deplin modul în care sateliții se despart în timpul acestui proces.
Satelitul DRACO, care nu va avea niciun sistem de propulsie sau navigație, se va baza pe capacitățile de direcție ale rachetei cu care este lansată pentru a se alinia pentru o reintrare rapidă. Aproximativ de dimensiunea unei mașini de spălat și cântărind 200 kg, DRACO va transporta 200 de senzori și patru camere pentru a înregistra date pe măsură ce arde. O capsulă specială de 40 cm în interiorul DRACO va supraviețui la reintrare și va transmite datele colectate înainte de a se împroșca în ocean.
Satelitul va aduna o gamă largă de informații, inclusiv date despre temperaturile extreme experimentate în timpul arderii, presiunea din jur în timpul reintrarii și tensiunea asupra diferitelor părți ale satelitului pe măsură ce acesta se desface. Cele patru camere vor surprinde imagini ale distrugerii satelitului, în timp ce capsula va măsura forțele extraordinare de reintrare. De asemenea, vor fi colectate date despre produsele secundare create în timpul procesului de destrămare pentru a evalua efectele acestora asupra atmosferei.
Aceste date nu pot fi obținute prin teste la sol, deoarece experimentele în tunelul eolian nu sunt capabile să recreeze pe deplin forțele și vitezele extreme de reintrare în atmosferă. În cele din urmă, datele colectate vor ajuta la îmbunătățirea modelelor computerizate de reintrare prin satelit și vor duce la mai multe tehnologii fără reziduuri.
„Draco ne va scoate din bucla de pui și ouă și va crea un set de date diferit pentru a ne calibra sistemele și modelele și va avansa în implementarea tehnologiilor zero deșeuri în viitorul apropiat”, a declarat Tim Flohrer, șeful Spațiului. Debris Office la ESA.
Misiunea lui DRACO va dura doar aproximativ 12 ore. Va atinge o altitudine maximă de 1.000 km înainte de a reintra în atmosferă peste o zonă oceanică nelocuită.
ESA a atribuit un contract companiei de tehnologie Deimos pentru dezvoltarea satelitului. Misiunea se confruntă cu unele provocări tehnice, cum ar fi asigurarea faptului că capsula de date își poate desfășura parașuta în timp ce se poate roti rapid. Construirea unei capsule indestructibile prezintă, de asemenea, dificultăți, potrivit Stijn Lemmens, manager de proiect DRACO în cadrul ESA Space Debris Office.
„Trebuie să poată rezista forțelor de reintrare, precum și să fie capabil să protejeze un sistem informatic pe tot parcursul procesului de distrugere violentă în timp ce este încă conectat la senzori, cablurile răspândindu-se din el ca o caracatiță”, Lemmens.
O altă provocare este că oamenii de știință vor avea la dispoziție doar aproximativ 20 de minute pentru a transmite datele de la capsulă către un satelit geostaționar înainte ca acesta să lovească apa.
Doar o dată înainte, în 2013, ESA a încercat să observe o reintrare din interiorul unei nave spațiale, folosind o cameră montată într-un feribot de marfă ISS. Misiunea DRACO va reprezenta un pas mult mai mare în știința de reintrare.
