Împăratul Qin Shi Huang, o figură emblematică în istoria Chinei, a fost regele statului Qin începând cu anul 247 î.Hr. și a condus unificarea țării, fondând astfel primul imperiu chinez. Cu toate acestea, mausoleul său impresionant de lângă Xi’an, în provincia Shaanxi, rămâne în mare parte neexplorat. Motivul? Un text antic avertizează despre existența unor capcane mortale în interiorul mormântului.
O domnie marcată de cuceriri și proiecte monumentale
Istoricul Sima Qian, care a trăit între 145 și 86 î.Hr., este autorul operei monumentale „Shiji”, care retrasează istoria Chinei până la unificarea realizată de Qin Shi Huang. Acest text valoros oferă informații despre cucerirea celor șase „Regate Combatante”, state care se luptau pentru supremație înainte de formarea imperiului.
Mausoleul lui Qin Shi Huang este renumit la nivel mondial, în principal datorită armatei de teracotă compusă din aproximativ 8.000 de soldați, descoperită întâmplător în 1974. Construcția mormântului a mobilizat circa 700.000 de muncitori și a durat 38 de ani, între 246 și 208 î.Hr., finalizându-se la doi ani după moartea împăratului.
Pe lângă campaniile militare, domnia sa a fost caracterizată de proiecte arhitecturale ambițioase. A inițiat construcția unui precursor al Marelui Zid Chinezesc, care a fost extins sub dinastia Ming peste un mileniu mai târziu. De asemenea, a supervizat realizarea canalului Lingqu, un proiect impresionant de 32 de kilometri ce leagă râurile Xiang și Lijiang, încă funcțional în zilele noastre.
Un mormânt protejat de capcane antice
Deși o parte a complexului funerar a fost explorată, mormântul propriu-zis al împăratului a rămas sigilat timp de peste 2.200 de ani. Sima Qian, scriind la aproximativ un secol după moartea lui Qin Shi Huang, menționează existența unor capcane mortale. Potrivit relatărilor sale, „meșterii au fost instruiți să construiască arbalete și săgeți pregătite să tragă asupra oricui ar intra în mormânt. Mercurul a fost folosit pentru a simula râurile, Fluviul Galben și Yangtze, și oceanul, fiind pregătit să curgă automat”.
Aceste avertismente nu sunt doar legende. Un studiu din 2020 publicat în revista Nature a relevat concentrații extrem de ridicate de mercur în jurul mormântului. Cercetătorii estimează că acesta ar putea conține „100 de tone sau mai mult” de mercur. În China antică, era obișnuit să se depună mercur în mormintele nobililor, iar volatilitatea ridicată a acestuia ar putea explica nivelurile anormale detectate.
Vârsta și fragilitatea monumentului impun o abordare precaută din partea arheologilor pentru a evita deteriorarea sa. Sima Qian menționează numeroase ofrande, precum „ustensile minunate, bijuterii și obiecte rare” prezente în mormânt. Armata de teracotă servește ca un avertisment: inițial, figurile erau viu colorate, dar timpul și condițiile de excavare au dus la pierderea culorilor originale.
Împăratul Qin Shi Huang era cunoscut pentru obsesia sa privind nemurirea, ceea ce l-a determinat să experimenteze diverse remedii, inclusiv consumul de mercur prin cinabru. Se spune că bea regulat amestecuri de vin, miere și mercur, influențat de mituri și alchimiști. Acest obicei, fatal pentru organismul uman, a contribuit probabil la moartea sa la vârsta de 49 de ani.
După dispariția sa, imperiul pe care l-a construit s-a prăbușit rapid. Totuși, moștenirea lui Qin Shi Huang a avut un impact profund asupra istoriei Chinei, influențând succesiunea dinastiilor până la căderea ultimei, dinastia Qing, în 1911.