Cercetările explorează modul în care exercițiile fizice contracarează boala la nivel molecular
Citat mare: Într-un nou studiu, cercetătorii descoperă impactul profund al exercițiilor fizice asupra corpului uman, dezvăluind că este „cea mai puternică intervenție medicală cunoscută vreodată”, potrivit dr. Euan Ashley, profesor de medicină cardiovasculară și genetică la Universitatea Stanford. În timp ce efectele pozitive ale exercițiului sunt cunoscute de zeci de ani, această cercetare își propune să creeze o hartă moleculară a beneficiilor exercițiului.
Pe măsură ce milioane de americani se angajează în rezoluțiile de Anul Nou de a exercita mai mult, un consorțiu științific condus de Stanford aruncă lumină asupra modurilor complexe în care activitatea fizică aduce beneficii sănătății noastre.
Dr. Ashley, care a fost numit recent președinte al Departamentului de Medicină din Stanford, a vorbit cu William Brangham la PBS NewsHour despre concluziile studiului. „Știm de aproximativ 70 de ani că exercițiile fizice sunt una dintre cele mai puternice intervenții medicale cunoscute”, a explicat Ashley. El a citat un studiu din anii 1950 care compară șoferii de autobuz și conducătorii londonezi, care a constatat că rata bolilor de inimă în rândul șoferilor sedentari era de două ori mai mare decât cea a conducătorilor mai activi.
Cercetarea actuală, totuși, depășește cu mult aceste observații timpurii. Prin reunirea a 17 până la 18 grupuri diferite din Statele Unite, studiul MoTrPAC își propune să explice cum funcționează exercițiul la cel mai fundamental nivel.
Constatările inițiale au fost deloc remarcabile, a spus dr. Ashley.
Într-un experiment, cercetătorii au studiat șobolanii care au suferit opt săptămâni de antrenament aerobic pe o bandă de alergare. „Fiecare țesut la care ne-am uitat a arătat ceva complet diferit de înainte”, a raportat el. „A schimbat într-adevăr întreaga componență moleculară a organelor individuale ale șobolanilor într-o direcție foarte pozitivă”.
Una dintre cele mai interesante descoperiri a fost modul în care mișcarea părea să contracareze schimbările din organism legate de boli. „Când ne-am uitat la schimbările cu exercițiul fizic, am văzut adesea modificări ale imaginii în oglindă față de cele pe care le vedem cu boală”, a spus dr. Ashley. Această observație sugerează că exercițiile fizice pot inversa în mod activ unele dintre modificările moleculare asociate cu diferite boli.
Scopul studiului sa extins cu mult dincolo de impactul asteptat asupra inimii si muschilor scheletici. Cercetătorii au observat modificări semnificative la nivelul rinichilor, glandei suprarenale, intestinului și creierului. Acest efect cuprinzător ajută la explicarea de ce exercițiile fizice sunt asociate cu numeroase beneficii pentru sănătate, de la reducerea riscului de boli de inimă și diferite tipuri de cancer cu 50% până la îmbunătățirea somnului, a dispoziției și a funcției respiratorii.
Dr. Ashley presupune că cheia eficacității exercițiilor fizice constă în natura sa ca stres controlat asupra organismului. „Cred că stresul corpului nostru cu exerciții fizice în cantitatea potrivită ne pregătește de fapt corpurile să facă față stresului vieții de zi cu zi”, a explicat el.
O constatare semnificativă a fost activarea răspunsului la șoc termic în mai multe țesuturi. Acest sistem ajută proteinele din celule să-și mențină structura tridimensională adecvată și împiedică agregarea lor inadecvată.
De asemenea, studiul a relevat diferențe surprinzătoare de gen în răspunsul la exerciții fizice. Atât în repaus, cât și în timpul activității fizice, șobolanii masculi și femele au prezentat variații profunde, în special în țesutul adipos și mușchiul scheletic. Aceste constatări subliniază importanța includerii ambelor sexe în studiile viitoare pentru a descrie în mod adecvat efectele exercițiilor fizice pentru toată lumea.
Pentru cei care se întreabă despre implicațiile practice ale acestei cercetări, dr. Ashley oferă câteva îndrumări bazate pe cunoștințele existente. „Orice mișcare este mai bună decât niciuna”, a spus el. Pentru persoanele cu locuri de muncă sedentare, pur și simplu să se ridice și să facă o plimbare în timpul prânzului poate fi benefic. În mod ideal, adulții ar trebui să urmărească 30 până la 45 de minute de exerciții de intensitate moderată, cum ar fi o plimbare rapidă, de cinci până la șase ori pe săptămână.
Dr. Ashley, care este și cardiolog practicant, le spune adesea pacienților săi: „Un minut de exercițiu vă aduce cinci minute de viață în plus”. Această statistică convingătoare crește la șapte sau opt minute de viață suplimentară pentru exerciții de intensitate mai mare. El reasigură că timpul de exercițiu este flexibil – dimineața, ora prânzului sau seara sunt toate benefice, exercițiile după masă fiind deosebit de eficiente.
