Influența rețelelor sociale a ajuns la un nivel în care mulți o consideră alarmantă. Recent, Joseph Stiglitz, economist câștigător al Premiului Nobel, s-a alăturat valului de îngrijorări legate de acest fenomen. Conform acestuia, mogulii din tehnologie precum Elon Musk și Mark Zuckerberg dețin un puternic control asupra opiniei publice, pe care îl folosesc fără să răspundă în fața vreunei autorități. În schimb, Stiglitz vede Apple sub conducerea lui Tim Cook ca un exemplu de abordare etică în tehnologie.
O nouă formă de putere: influența în timp real la scară globală
Stiglitz nu se ferește de cuvinte. El susține că platformele de socializare actuale—în special X (fost Twitter) și Instagram—funcționează ca motoare de propagandă, cu o rază de acțiune mult mai extinsă decât orice altă formă de influență din istorie. Abilitatea acestora de a modela discursul politic, de a influența alegeri și de a polariza societăți se întâmplă aproape instantaneu și la o scară imensă.
Însă Stiglitz subliniază că problema nu este doar la nivelul platformelor, ci la cei care proiectează algoritmii care le susțin. Pentru el, Musk și Zuckerberg au construit ecosisteme unde amplificarea algoritmică, susținută de colectarea datelor personale, alimentază engajamentele, controversele și diviziunea, toate în numele profitului și puterii. El leagă aceste mecanisme de creșterea populismului și de eroziunea instituțiilor democratice, un subiect pe care îl explorează în cartea sa recentă, The Road to Freedom.
Abordarea Apple: confidențialitatea ca un punct forte
În mijlocul acestei curse a datelor, Apple oferă un contrast semnificativ. Sub conducerea lui Tim Cook, compania a susținut confidențialitatea utilizatorilor ca pe o valoare fundamentală și o diferențiere strategică. Spre deosebire de Meta, Apple nu își construiește afacerea pe urmărirea utilizatorilor pe internet. În schimb, se poziționează ca o companie care protejează clienții, chiar și atunci când acest lucru încurcă interesele publicitarilor sau ale altor mari jucători din tehnologie.
Iată câteva momente cheie care subliniază abordarea Apple:
- În 2016, Apple a refuzat să deblocheze un iPhone al unui terorist pentru FBI, invocând preocupări legate de securitatea globală.
- În 2025, compania a oprit public o propunere din Marea Britanie care cerea crearea unui „backdoor universal” pentru iCloud.
- Cu App Tracking Transparency (ATT), Apple a făcut mult mai dificil pentru aplicații precum Instagram și Facebook să urmărească utilizatorii fără permisiune, afectând modelul de afaceri al publicității din domeniul tehnologic.
Chiar și în domeniul Inteligenței Artificiale, Apple adoptă o abordare precaută. Sistemele sale Apple Intelligence rulează local pe dispozitiv sau printr-un „cloud privat”, împiedicând colectarea datelor utilizatorilor într-o bază de date imensă.
Nu sunt perfecți, dar sunt diferiți
Pentru a fi clari, Apple nu este o companie fără defecte. În 2024, Tim Cook a donat 1 milion de dolari pentru comitetul inaugural al lui Donald Trump, un gest pe care mulți l-au considerat contradictoriu față de brandingul progresist al companiei. În același timp, au apărut conflicte interne: în februarie 2025, dictarea vocală pe iPhone a fost raportată ca înlocuind termenul „rasist” cu „Donald Trump”, stârnind reacții negative, în timp ce acționarii Apple au votat pentru menținerea politicilor de incluziune, care contrazic noul peisaj politic.
Totuși, chiar și cu aceste contradicții, Apple rămâne distinctă. Musk promovează o viziune a libertății de exprimare care reduce vocile critice și susține conținutul dăunător, în timp ce Zuckerberg își continuă obsesia pentru monetizarea bazată pe date. Apple, în schimb, pare hotărâtă să păstreze un echilibru între inovație și responsabilitate.
Viziuni opuse: Cook vs. titanii din tehnologie
Aceste filosofii contrastante au dus la tensiuni deschise între Cook și rivalii săi. Zuckerberg a respins apărarea lui Cook privind confidențialitatea, considerând-o naivă, în special după ce caracteristicile de confidențialitate ale Apple au afectat serios veniturile Meta.
Musk, de asemenea, a criticat Apple, în special pentru structura comisioanelor din App Store, pe care o consideră exploatatoare. În 2024, Apple a retras publicitatea de pe X, citând lipsa de moderare a conținutului ca o preocupare principală. Acestea nu sunt doar discuții de afaceri, ci reflectă o diviziune profundă asupra modului în care ar trebui să arate conducerea tehnologică.
Răspunsul lui Stiglitz: un nou tip de capitalism
Care este soluția? Pentru Stiglitz, soluția constă în capitalismul progresiv—un model care nu abandonează piețele, dar reglementează excesul corporativ și protejează interesul public.
Printre propunerile sale se numără:
- Impunerea unor reglementări stricte asupra platformelor de socializare, tratându-le mai degrabă ca pe media tradițională în ceea ce privește conținutul și responsabilitatea.
- Desființarea monopolurilor pentru a restabili competitivitatea și a stimula inovația autentică.
Stiglitz avertizează că rețelele sociale nu sunt doar o scenă de joacă—sunt un câmp de luptă pentru democrație. Lăsate nesupravegheate, acestea ar putea eroda încrederea civică și discuțiile publice.
O alegere care contează
Deși nici o companie tech nu este fără defecte, contrastul dintre strategia de confidențialitate a Apple și modelele bazate pe date și controverse ale Meta și X devine tot mai clar. Pe măsură ce dezbaterile privind etică, reglementări și libertatea de exprimare se intensifică, consumatorii, investitorii și factorii de decizie vor fi puși în fața unei întrebări importante: ce fel de viitor digital dorim?
Într-o lume în care algoritmii modelează opiniile, iar CEO-ii din tehnologie modelează narațiunile, bătălia pentru o tehnologie etică ar putea deveni una dintre marii conflicte ale vremurilor noastre.
