Un studiu realizat pe o perioadă de patru ani în Australia oferă concluzii clare despre beneficiile muncii de acasă, arătând cum această flexibilitate contribuie semnificativ la îmbunătățirea bunăstării angajaților.
Beneficiile concrete ale muncii de acasă
Pandemia de Covid-19 a accelerat un fenomen care deja începea să capete amploare: telemunca. Deși mulți au considerat-o o măsură temporară, s-a transformat rapid într-o revelație pentru mulți dintre angajați. Într-un studiu realizat de Universitatea din Australia de Sud, cercetătorii au observat cum munca de acasă a avut efecte semnificative asupra bunăstării fizice și mentale a angajaților. Început înainte de criza sanitară, acest proiect a urmărit impactul muncii la distanță pe o perioadă de patru ani, oferind o perspectivă valoroasă asupra efectelor pe termen lung ale muncii de acasă.
Somn și liniște reîntregite
Unul dintre primele aspecte observate a fost creșterea timpului de somn. Cei care lucrau de acasă au înregistrat un plus de 30 de minute de somn pe noapte, un aspect semnificativ având în vedere stilul de viață rapid și stresant dinaintea pandemiei. De asemenea, cercetătorii remarcă faptul că timpul economisit de la navetele zilnice, care înainte erau de aproximativ 4,5 ore pe săptămână, a dus la îmbunătățirea stării mentale. Reducerea acestui timp de transport, care adesea era asociat cu stres și oboseală, a avut un impact pozitiv asupra stării de bine. Chiar și o ușoară creștere a consumului de alcool la începutul perioadei de izolare a fost compensată de tendințele generale de bunăstare îmbunătățită.
Timp câștigat: între productivitate și viața personală
Ce s-a întâmplat cu aceste ore economisite? Studiul australian, asemănător altor cercetări realizate în Spania, unde se sugerează câștigarea a până la zece zile de liber pe an pentru telemuncitori, arată că acest timp a fost folosit în moduri diverse. O parte a fost dedicată muncii suplimentare, în timp ce o altă parte a fost alocată responsabilităților familiale sau activităților de îngrijire. Surprinzător, aproximativ un sfert din acest timp a fost dedicat activităților recreative. Așa cum subliniază cercetătorii, „dedicând mai mult timp pentru recreere, există mai multe oportunități de a fi activ fizic și mai puțin sedentar.”
Obiceiuri alimentare mai sănătoase
Un alt aspect observat a fost schimbarea în obiceiurile alimentare. Deși apropierea de bucătărie a dus uneori la un consum mai mare de gustări, cercetătorii au remarcat o tendință mai profundă spre alegeri alimentare mai sănătoase. Consumul de legume, fructe și produse lactate a crescut, iar pregătirea meselor acasă a devenit o practică mai des întâlnită, indicând o atenție crescută față de calitatea alimentației.
Productivitate și coeziune în echipă: clarificarea îndoielilor
Desigur, trecerea la telemuncă nu a fost lipsită de provocări și întrebări, mai ales în legătură cu productivitatea și menținerea legăturii sociale. Îngrijorările legate de scăderea performanței au fost exprimate de unii angajatori, care subliniau lipsa supravegherii. Cu toate acestea, studiul australian, susținut de alte cercetări, sugerează că performanța profesională și productivitatea nu doar că s-au menținut, dar s-au și îmbunătățit pentru mulți angajați care lucrează de acasă. Unii experți susțin că îngrijorările legate de scăderea productivității reflectă mai degrabă lipsa unor metode noi de management, adaptate pentru munca la distanță.
Un punct cheie din acest studiu este distincția între munca de acasă impusă și munca de acasă aleasă. Când telemunca este impusă, ca în cazul lockdown-urilor, sănătatea mentală poate suferi. Însă, când aceasta este aleasă de angajați, bunăstarea lor se îmbunătățește semnificativ, în special atunci când beneficiază de sprijinul colegilor și al companiei. Desigur, există temeri legate de coeziunea echipei, de legăturile sociale și de oportunitățile de promovare. Deși conexiunile între colegi sunt mai greu de recreat la distanță, cercetările sugerează că performanța rămâne stabilă și, în multe cazuri, chiar îmbunătățită.
Vers un nou tip de filozofie a muncii
Concluziile acestui studiu pe termen lung sugerează o reconsiderare a modului în care organizăm munca. Angajații care lucrează complet de acasă sau într-un model hibrid raportează o satisfacție profesională mai mare și o bunăstare superioară. Aceasta confirmă tendința tot mai larg răspândită de dorință pentru mai multă flexibilitate și autonomie în gestionarea activităților profesionale.
Deși munca de acasă nu reprezintă o soluție universală sau un model aplicabil tuturor situațiilor, ea se dovedește a fi o opțiune valoroasă care contribuie la un mediu de lucru mai sănătos și mai flexibil. Cercetătorii subliniază că abordarea muncii trebuie să evolueze pentru a răspunde nevoilor variate ale angajaților și ale stilurilor lor de viață. Nu este vorba doar despre a alege între munca la birou și munca de acasă, ci despre crearea de soluții personalizate, benefice atât pentru angajați, cât și pentru companiile vizionare.
