Cercetătorii se pare că au descoperit care sunt cuvintele care ar putea părea sau nu credibile pe platforma de microblogging Twitter. După ce au scanat 66 de milioane de tweet-uri legate de aproximativ 1,400 de evenimente din viaţa reală, cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Georgia cred că au identificat cuvintele şi frazele care inspiră credibilitate în postările de pe Twitter cu privire la anumite evenimente, chiar şi atunci când sunt în desfăşurare.
Potrivit cercetării conduse de Tanushree Mitra, „au existat multe studii cu privire la credibilitatea social media din ultimii ani, dar se cunosc destul de puţine lucruri cu privire la ce tipuri de cuvinte sau fraze inspiră percepţii de credibilitate în timpul evenimentelor care se desfăşoară rapid.
Tweet-uri în care apar cuvinte precum „de necontestat” şi termeni care indică emoţii pozitive, cum ar fi: „dornici” şi „teribil” au fost văzute ca fiind extrem de credibile”, spune Mitra. Cuvintele care indică un sentiment pozitiv, dar care iau în badjocură evenimentele, precum „ha”, „râde” sau „glumeţ”, au fost considerate ca fiind mai puţin credibile. De altfel, şi cuvintele speculative sunt considerate la fel, inclusiv formulările: „un anumit nivel”, „suspecţi”.
Echipa de cercetare a analizat tweet-uri pentru evenimente din 2014 şi 2015, inclusiv legate de ştirile despre Ebola din Africa de Est, atacurile Charlie Hebdo din Paris sau moarte lui Eric Harner din New York. Apoi, aceştia au cerut oamenilor să judece credibilitatea postărilor de pe Twitter în funcţie de rata de credibilitate, de la „cu siguranţă precise” la „cu siguranţă inexacte” înainte să formuleze rezultatele şi să le împartă în 15 categorii lingvistice diferite, de la emoţii pozitive la negative sau anxietate.
Cercetătorii au mai făcut o serie de analogii surprinzătoare. Spre exemplu, mesajele cu un număr ridicat de retweet-uri au fost considerate mai puţin credibile în timp ce răspunsurile şi retweet-urile de dimensiuni mai mari au fost considerate credibile: „Ar putea fi pentru că mesajele mai lungi oferă mai multă informaţie sau sens, aşa că sunt considerate mai de încredere”, mai adaugă Mitra. „Pe de altă parte, un număr mare de retweet-uri, care au fost catalogate mai puţin credibile, ar putea reprezenta o încercare de declanşare a motivării colective în vremuri de criză şi incertitudine.”
Lucrarea „A Parsimonious Language Model of Social Media Credibility Across Disparate Events” va fi prezentată în februarie la Conferinţa ACM despre Computer-Supported Cooperative Work and Social Computing.
