Remake-ul din 2018 al unui clasic horror din anii 1970 este într-un fel mai bun decât originalul

URMĂREȘTE-NE
16,065FaniÎmi place
1,142CititoriConectați-vă

În originalul lui Argento, școala de dans părea aproape un cadru incidental, nimic mai mult decât un loc în care să-i ofere lui Argento imagini interesante și, uh, maiouri. În remake-ul lui Guadagnino, dansul a devenit metoda centrală prin care vrăjitoarele erau vrăjitoare. În cea mai memorabilă scenă a filmului, personajul Swinton ciupește mâinile și picioarele lui Susie, aruncând un fel de farmec asupra corpului ei. Când Susie începe să danseze, o femeie de pe podeaua de sub ea este terifiant și supranatural păpușită de mișcările ei. Corpul victimei, nepregătit pentru dans, se contorsionează, se răsucește, se rupe și crapă. Este un mod dureros, îngrozitor de a muri, ucis de muza terpsichoreană. Dintr-o dată, are sens de ce vrăjitoarele ar conduce o academie de balet. Dansul este cel mai bun mod de a evoca puterea demonică. Dansul devine păgân, amenințător și terifiant.

Într-o nouă întorsătură, „Suspiria” a lui Guadangino urmărește un personaj pe nume Dr. Josef Klemperer (Lutz Ebersdorf, de fapt Tilda Swinton din nou), psihologul Sara (Mia Goth), o colegă dansatoare la Academie. Sara îi spune doctorului Klemperer că școala ei este controlată de vrăjitoare, inspirându-l să investigheze orice abatere. Dr. Klemperer descoperă întreaga identitate a covenului, dar de fapt găsește ceva mai relevant personal: soarta soției sale, care a murit în Holocaust. Și el este un supraviețuitor și este răvășit de vinovăția supraviețuitorului, simțind că nu a făcut suficient pentru a opri valul fascismului. Acesta este un simbol al socotirii constante a Germaniei cu trecutul său de război și al modului în care aceasta se leagă direct de tulburările din 1977. Ca să nu mai vorbim, tulburările actuale par să permită re-creșterea răului chiar sub nasul cetățenilor germani.

Răul, spune noul „Suspiria”, este o alegere activă și putem să luptăm cu el sau să fim absorbiți de grotescul lui. Putem câștiga putere, dar este inutilă dacă nu o folosim în mod corespunzător. Și asta examinează cu adevărat noua „Suspiria”: utilizările și abuzurile puterii politice. Poate fi folosit pentru binele rău, sau un amestec al celor două, dar atunci când este folosit greșit, lasă urme culturale.

Dominic Botezariu
Dominic Botezariuhttps://www.noobz.ro/
Creator de site și redactor-șef.

Cele mai noi știri

Pe același subiect

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.