Anul 2024 a fost plin de provocări, dar și de realizări remarcabile în domeniul științei, care au schimbat modul în care înțelegem universul. Progresele continue în știință au făcut ca, în momentul în care citești aceste rânduri, cunoștințele noastre despre lumea din jurul nostru să fie mai vaste ca niciodată. Alegerea celor mai importante descoperiri ale unui an întreg nu este o misiune ușoară. Unele descoperiri ne schimbă radical viziunea despre umanitate, planeta noastră sau chiar întregul cosmos, în timp ce altele, deși mai puțin spectaculoase la prima vedere, pot reprezenta pași esențiali în cercetarea științifică care, într-un viitor apropiat, ar putea dezvălui lucruri pe care nici nu le putem imagina.
Iată câteva dintre cele mai uluitoare descoperiri științifice din 2024:
Oceanele descoperite în sistemul solar exterior
Multă vreme, credeam că oceanele de pe Terra sunt unice. Pentru oamenii de știință, Marte era considerat un deșert radioactiv, Venus o planetă cu un peisaj vulcanic arid, iar lunile lui Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun erau simple „mingi de gheață”. Totuși, în anii 1980, semnale electrice ciudate provenind de la Europa, luna lui Jupiter, sugerau că un ocean de apă lichidă, caldă și sărată, s-ar putea ascunde sub coaja sa groasă de gheață. Această descoperire a dus la lansarea misiunii Europa Clipper a NASA, care, în octombrie 2024, a trimis o sondă pentru a studia acest ocean și a afla dacă ar putea susține viața.
De atunci, cercetătorii au găsit tot mai multe dovezi ale existenței unor oceane în alte părți ale sistemului solar. Anul acesta, de exemplu, au fost descoperite dovezi ale unui ocean ascuns pe Mimas, una dintre lunile lui Saturn, iar în octombrie, cercetătorii au descoperit indicii ale unui alt ocean adânc în Miranda, o lună misterioasă a lui Uranus. Prezența acestor oceane înseamnă că există mai multe locuri în sistemul solar unde viața ar putea exista sau a existat vreodată.
Creierul unei muște complet cartografiat
Poate că nu te gândești prea des la muștele de oțet, dar pentru mulți cercetători, aceste insecte mici dar complexe sunt esențiale pentru înțelegerea funcționării creierului. Creierul Drosophila melanogaster este extrem de mic, dar execută procese neurologice fundamentale similare cu cele umane. În octombrie 2024, cercetătorii au reușit pentru prima dată să cartografieze complet creierul unei muște adulte, care conține 50 de milioane de sinapse ce leagă aproximativ 140.000 de neuroni.
Deși creierul muștei este mult mai simplu decât al oamenilor, această hartă va ajuta cercetătorii să înțeleagă procesele cerebrale, cum ar fi comportamentele și amintirile, oferind o bază solidă pentru cercetările viitoare în domeniul neurologiei.
Limita de 1,5°C de încălzire ar putea fi depășită
Anul 2024 a adus o veste îngrijorătoare: pentru prima dată, este extrem de probabil ca temperatura medie globală să depășească limita de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Deși această cifră este adesea menționată, pragul respectiv are o semnificație majoră. Depășirea acestui nivel ar putea adânci fenomenul schimbărilor climatice și va spori riscurile de fenomene extreme, cum ar fi furtuni violente, valuri de căldură prelungite și inundații devastatoare. Dacă nu se vor adopta măsuri urgente, efectele acestor schimbări vor deveni din ce în ce mai grave, afectând pe termen lung mediul și societatea.
„Împinsurile de îmbătrânire” la oameni
O descoperire remarcabilă din 2024 a arătat că, în cadrul vieții noastre, există două momente-cheie când îmbătrânirea pare să accelereze brusc: unul la 44 de ani și altul la 60 de ani. Cercetătorii au studiat evoluția unui set de biomarkeri pe parcursul vieții, observând cum schimbările fiziologice importante se produc la aceste vârste. De exemplu, la 44 de ani, corpul nu mai procesează la fel de eficient substanțele precum alcoolul și grăsimile, iar la 60 de ani, se produc alte transformări semnificative în sistemul imunitar și metabolismul glucidelor. Această descoperire poate ajuta la înțelegerea multor procese ale îmbătrânirii și cum putem interveni pentru a le gestiona mai bine.
Noi informații despre originile sistemului solar
Cine nu a auzit celebra frază a lui Carl Sagan: „Suntem făcuți din praf de stele”? Într-adevăr, elementele care compun tot ce ne înconjoară, inclusiv noi înșine, provin din stele care au explodat. În 2024, grație misiunii NASA OSIRIS-REx, cercetătorii au reușit să aducă pe Pământ o mostră din asteroida Bennu, care oferă informații valoroase despre formarea sistemului nostru solar. Acesta este cel mai mare eșantion de asteroid recuperat vreodată și conține dovezi ale proceselor chimice care au dus la formarea planetelor și chiar a primelor forme de viață.
Inteligența artificială descifrează secretele proteinelor
În octombrie 2024, premiul Nobel pentru chimie a fost acordat cercetătorilor care au folosit inteligența artificială pentru a descifra structura proteinelor. Acest pas important a fost posibil datorită modelului AI AlphaFold2, dezvoltat de Google DeepMind, care poate prezice cu o acuratețe extraordinară structura a aproape tuturor proteinelor cunoscute până acum. Această realizare ar putea revoluționa medicina, oferind soluții pentru tratamentele unor boli grave, cum ar fi malaria sau boala Parkinson, și contribuind la înțelegerea mai profundă a biochimiei umane.
